Legea prosumatorilor intra in 2026 cu o schimbare de filosofia pietei, nu mai este doar despre dreptul de a injecta energie in retea si de a o compensa, ci despre responsabilitate financiara, contracte mai transparente si mecanisme noi de utilizare a surplusului. Un proiect de ordonanta pus in consultare de Ministerul Energiei la mijlocul lui ianuarie 2026 muta accentul de pe cresterea rapida a numarului de instalatii pe integrarea lor in sistem, intr-un moment in care Romania are deja peste 280.000 de prosumatori.
- De la panouri la client activ: apar costuri legate de dezechilibre si presiune pe autoconsum
- Partajarea surplusului: energie impartita intre gospodarii, comunitati si consumatori vulnerabili
- Compensarea si facturarea: ce ramane valabil, ce se rescrie prin regulile din 2026
Legea prosumatorilor se rescrie pe fondul unei presiuni duble: regulile UE pentru piata energiei au fost actualizate in 2024, iar autoritatile vorbesc despre nevoia de transpunere rapida, inclusiv pentru a evita consecinte de tip infringement. In paralel, in 2025 au fost adoptate modificari care au clarificat compensarea cantitativa si au deschis usa pentru compensari intre mai multe locuri de consum, dar au lasat inca spatiu de interpretare privind termenele concrete de plata.
De la panouri la client activ: apar costuri legate de dezechilibre si presiune pe autoconsum
In centrul pachetului discutat pentru 2026 este ideea ca prosumatorul devine, in practica, un client activ: poate produce, consuma, stoca si gestiona energie, dar va fi si responsabil financiar pentru dezechilibrele pe care le genereaza in Sistemul Energetic National, direct sau prin delegare catre o parte responsabila cu echilibrarea. Pentru multi, legea prosumatorilor va insemna o mutare a costurilor care pana acum ajungeau difuz, prin mecanismele furnizorilor, in facturile tuturor consumatorilor.
Efectul practic anticipat de specialisti si de autoritati este simplu: cu cat injectezi mai putin si consumi mai mult din productia proprie, cu atat reduci expunerea la costuri suplimentare. Asta impinge piata spre baterii, sisteme inteligente de control si optimizarea consumului in orele de productie, iar legea prosumatorilor devine, indirect, si un stimulent pentru stocare si management energetic.
Partajarea surplusului: energie impartita intre gospodarii, comunitati si consumatori vulnerabili
Una dintre noutatile cu impact mare in 2026 este partajarea energiei: posibilitatea ca surplusul produs din surse regenerabile sa fie impartit catre alti consumatori, gratuit sau contra cost, pe baza unor acorduri directe. Ministerul Energiei prezinta acest mecanism ca o a treia optiune intre autoconsum si injectare clasica in retea, iar legea prosumatorilor ar putea deschide o piata locala a surplusului, mai flexibila decat modelul strict al compensarii in factura.
In acelasi pachet apar si drepturi conexe, prezentate public ca instrumente de solidaritate si organizare: donarea energiei catre gospodarii vulnerabile sau institutii, asocierea in comunitati energetice, mai multe contracte pentru acelasi loc de consum, plus reguli menite sa evite dubla taxare pentru energia stocata. Pentru consumator, miza este ca legea prosumatorilor nu se mai opreste la panoul de pe acoperis, ci se extinde la cum circula energia intr-o comunitate.
Compensarea si facturarea: ce ramane valabil, ce se rescrie prin regulile din 2026
Pana la noile reguli, arhitectura de baza ramane legata de praguri si metodologii ANRE. Pentru segmentul majoritar, compensarea cantitativa a ramas un reper central, iar comunicarile publice din 2025 au pastrat ideea ca prosumatorii eligibili pot compensa in factura si pot utiliza surplusul intr-o perioada limitata, in cadrul mecanismelor existente. Insa modificarile adoptate in Parlament in 2025 au incercat sa corecteze frictiunile, inclusiv eliminarea termenului de 24 de luni asociat incasarilor si clarificari despre facturarea lunara, chiar daca au ramas discutii despre scadenta si aplicare.
Aici, 2026 devine anul de implementare reala: multe dintre efecte vor depinde de legislatia secundara si de modul in care furnizorii vor traduce noile obligatii de informare, diferenta dintre pret fix, variabil si dinamic, precum si riscurile contractelor dinamice care se bazeaza pe contorizare inteligenta. Pentru multi, legea prosumatorilor va fi judecata nu dupa intentii, ci dupa cum arata primele facturi sub noul cadru.
In 2026, legea prosumatorilor nu mai este doar o poveste despre incurajarea energiei verzi, ci despre maturizarea pietei: drepturi mai multe, dar si responsabilitati mai clare, inclusiv pentru echilibrarea sistemului. Daca proiectul guvernamental va trece in forma discutata, legea prosumatorilor va impinge gospodariile spre autoconsum, stocare si optimizare, iar surplusul va putea circula mai inteligent prin partajare si comunitati.
