Ilie Bolojan a încheiat două zile de întâlniri la Berlin cu o agendă concentrată pe trei axe pe care Guvernul le consideră decisive, securitate, economie și respect pentru comunitățile românești din diaspora. Mesajul transmis după vizită a fost unul de continuitate strategică, într-un moment în care flancul estic și Marea Neagră rămân puncte sensibile pe harta europeană.
Ilie Bolojan a subliniat și rolul Germaniei ca principal partener economic al României și ca actor-cheie pentru direcția viitoare a Uniunii Europene. În această logică, discuțiile de la Berlin au urmărit să lege mai strâns cooperarea de apărare de investițiile industriale și energetice, într-o Europă care caută competitivitate fără să-și slăbească securitatea.
În centrul vizitei, Ilie Bolojan a plasat întâlnirea cu cancelarul Friedrich Merz, descrisă ca un pas pentru aprofundarea colaborării în apărare, industrie și energie. Ilie Bolojan a indicat drept reper semnarea unui memorandum de cooperare în domeniul apărării, prezentat ca un cadru care depășește achizițiile și modernizarea tehnică. Potrivit lui Ilie Bolojan, documentul deschide teren pentru cercetare, producție și exerciții comune, adică o relație mai aplicată între instituții și industrii, cu impact direct asupra capacității de reacție.
În același registru, Ilie Bolojan a legat cooperarea militară de o prezență mai coerentă pe flancul estic și la Marea Neagră. Mesajul este că securitatea nu mai poate fi tratată separat de lanțurile de aprovizionare, de capacitățile industriale și de energia necesară economiei, mai ales într-un context european dominat de presiuni simultane.
Pe componenta economică, Ilie Bolojan a pornit de la un indicator greu de ignorat: mii de companii germane active în România și peste 200.000 de angajați români în aceste firme. Ilie Bolojan a descris discuțiile cu Camera Germană de Comerț și Industrie ca fiind orientate spre extinderea investițiilor existente și integrarea României în noi lanțuri de producție.
Ilie Bolojan a adus în prim-plan și calificarea forței de muncă, tratată ca un factor decisiv pentru ca investițiile să crească pe termen mediu. În ecuația prezentată, competitivitatea europeană se sprijină pe capacitatea statelor de a oferi stabilitate, oameni pregătiți și predictibilitate pentru proiecte industriale care se întind pe ani, nu pe cicluri politice scurte.
În Parlamentul federal, Ilie Bolojan a arătat că dialogul nu s-a limitat la guverne, ci a urmărit și coordonare la nivel legislativ. Ilie Bolojan a indicat teme precum securitatea și digitalizarea, cu accent pe colaborare mai bună între parlamente, într-un moment în care deciziile europene se construiesc tot mai mult prin convergențe rapide.
Ilie Bolojan a punctat că România și Germania au poziții convergente în dosare europene și internaționale, sugerând o aliniere care poate accelera proiecte comune, de la reguli economice până la instrumente de securitate.
Un capitol aparte l-au reprezentat întâlnirile cu românii din Germania, pe care Ilie Bolojan i-a descris ca piloni ai comunităților: asociații civice, mediul de afaceri, educație, biserică, mediul universitar și zona socială. Ilie Bolojan a insistat pe nevoile concrete, de la integrarea pe piața muncii până la educație și sprijin pentru familii, semnalând că statul poate interveni mai eficient acolo unde problemele sunt recurente.
Ilie Bolojan a mai menționat întâlnirea cu Josef Schuster, președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, și depunerea unei coroane la Memorialul Evreilor Uciși în Europa, ca gest de respect în comemorarea victimelor Holocaustului. În aceeași cheie, a legat tema de educația despre Holocaust și combaterea antisemitismului, prezentate ca parte a politicilor publice din România.
Vizita de la Berlin a fost prezentată drept un pachet coerent, securitate conectată la industrie, economie ancorată în investiții și un dialog politic care caută convergențe. Invitația adresată cancelarului Merz pentru o vizită la București indică intenția de a transforma discuțiile în proiecte cu termene și rezultate măsurabile, nu doar în declarații de etapă.
