Ilie Bolojan a transmis că România are o majoritate parlamentară capabilă să asigure stabilitatea și să ia măsuri pentru a face ordine în finanțe, să pună economia pe baze mai sănătoase, să accelereze absorbția fondurilor europene și să genereze dezvoltare. Ilie Bolojan a plasat discuția într-un orizont de timp clar: clasa politică mai are doi ani, până în 2028, pentru a demonstra că poate livra rezultate cu responsabilitate.
Ilie Bolojan a insistat că stabilitatea politică rămâne o condiție esențială pentru păstrarea încrederii investitorilor, avertizând că, în lipsa acesteia, România va plăti dobânzi mai mari. Ilie Bolojan a legat mesajul de nevoia de asumare și continuitate pe direcția reformelor, în special acolo unde costurile amânării s-au văzut deja în acumularea deficitelor.
În contextul întâlnirii de la Palatul Victoria cu o delegație de investitori din 13 fonduri internaționale, coordonată de Bank of America, Ilie Bolojan a conturat linia de echilibru pe care Executivul vrea să o mențină între consolidarea bugetară și păstrarea predictibilității. Ilie Bolojan a subliniat că stabilitatea guvernamentală este parte din infrastructura de bază a economiei, tocmai pentru că influențează direct costul banilor și apetitul investițional.
Tot în dialogul cu investitorii, Ilie Bolojan a răspuns preocupărilor privind perspectivele economice și politice ale anului viitor, indicând că înțelegerea politică prevede preluarea mandatului de prim-ministru de către PSD din primăvara anului viitor. Ilie Bolojan a punctat că respectarea acordurilor este o condiție de credibilitate, inclusiv în raport cu cetățenii, după ani în care tocmai nerespectarea angajamentelor a erodat încrederea.
Ilie Bolojan a fixat ca prioritate pentru anul în curs continuarea reducerii deficitului bugetar către un nivel apropiat de 6%–6,2% din PIB, alături de optimizarea cheltuielilor de funcționare ale statului. Ilie Bolojan a legat disciplina bugetară de nevoia de a pune economia pe baze mai sănătoase, inclusiv prin implicarea mai multor oameni în economia reală.
În același pachet de direcții, Ilie Bolojan a evidențiat sprijinul pentru companiile care fac transfer tehnologic și susțin exporturile, ca element de reziliență și competitivitate. Ilie Bolojan a tratat reforma ca pe un set de măsuri concrete, urmărite pas cu pas, nu ca pe un slogan.
După adoptarea bugetului, Ilie Bolojan a indicat că prioritățile rămân absorbția fondurilor europene, continuarea optimizării cheltuielilor publice și adoptarea unui pachet de simplificare și debirocratizare care să ajute companiile. Ilie Bolojan a adăugat susținerea investițiilor din industria de apărare și a transferului tehnologic, văzute ca motoare pentru dezvoltare și stabilitate economică.
Ilie Bolojan a arătat că, din 2027, România va deveni exportator net de gaze naturale odată cu intrarea în exploatare a zăcămintelor din Marea Neagră, subliniind importanța ca o parte din resursă să rămână în țară pentru a susține industrii afectate în ultimii ani. Ilie Bolojan a completat tabloul cu potențialul domeniului de procesare a produselor agricole, ca spațiu de dezvoltare care poate valorifica resursele locale și poate întări lanțurile economice.
Întâlnirea cu marile fonduri a fost folosită de Ilie Bolojan pentru a lega stabilitatea politică de costurile de finanțare, deficitul de încrederea piețelor, iar resursele strategice de o reindustrializare inteligentă. Mesajul central rămâne că România își poate păstra direcția dacă își respectă angajamentele și își disciplinează finanțele, fără a frâna investițiile care aduc tehnologie și exporturi.
