Iran a transmis un mesaj dur către Washington, după ce ayatollahul Ali Khamenei a avertizat că orice atac asupra țării sale ar putea declanșa un conflict regional. Iran își construiește astfel linia roșie într-un moment în care SUA își consolidează prezența militară în apropiere, iar retorica publică se amestecă tot mai mult cu semnalele despre negocieri.
Iran mizează pe ideea descurajării: liderul suprem a subliniat că un război declanșat acum nu ar rămâne limitat. În același timp, Iran respinge mesajele menite să intimideze, insistând că demonstrațiile de forță nu vor schimba poziția Teheranului în fața presiunilor externe.
Iran apare, simultan, ca parte a unor discuții descrise drept serioase de Donald Trump, care a spus că speră la un rezultat acceptabil. Dinspre Teheran, ministrul de externe Abbas Araghchi a indicat că este încrezător că se poate ajunge la un acord privind programul nuclear al capitalei iraniene, însă a admis o pierdere de încredere în SUA ca partener de negociere.
Iran insistă că schimbul de mesaje prin intermediul unor țări prietene din regiune a permis discuții pe care le prezintă ca fructuoase. Un alt semnal a venit de la Ali Larijani, care a vorbit anterior despre progresul unui cadru pentru negocieri, sugerând că procesul este în mișcare chiar și când tonul public devine mai aspru.
Iran se confruntă cu o presiune dublă, alimentată de avertismentele lui Trump despre intervenție din cauza ambițiilor nucleare și după reprimarea mortală a protestelor antiguvernamentale. Într-o formulă explicită, Trump a enumerat două condiții pentru evitarea acțiunii militare: renunțarea la arme nucleare și oprirea uciderii protestatarilor.
Iran este pus în fața unor cifre tulburătoare invocate de Human Rights Activists, o agenție cu sediul în SUA, care susține că a confirmat peste 6.300 de persoane ucise de la începutul tulburărilor la sfârșitul lui decembrie și investighează alte 17.000 de decese raportate. În acest context, Iran încearcă să susțină că negocierile pot avansa, dar că presiunile publice și lipsa de încredere complică fiecare pas.
Iran a fost zguduit de două explozii care au amplificat anxietatea internă. În Bandar Abbas, o explozie într-o clădire a ucis o persoană și a rănit 14, iar autoritățile locale au indicat o scurgere de gaze drept cauză. Iran a respins totodată relatări de pe rețelele sociale potrivit cărora ar fi fost vizat un comandant al marinei Corpului Gărzilor Revoluționare.
Iran a raportat un al doilea incident în Ahvaz, unde cel puțin patru persoane au fost ucise într-o altă explozie, din nou pusă pe seama unei scurgeri de gaze, potrivit Tehran Times. Pentru Iran, aceste evenimente se suprapun peste tensiunea geopolitică, intensificând temerile într-un moment de vulnerabilitate publică.
Iran se află în centrul unei ecuații maritime cu miză mondială: aproximativ o cincime din petrolul comercializat global trece printr-o cale navigabilă îngustă, de circa 33 km în punctul cel mai strâmt între Iran și Oman. Iran a amenințat în trecut că ar putea închide strâmtoarea dacă ar fi atacat, iar o asemenea mișcare ar schimba imediat presiunea asupra regiunii.
Iran urmărește și întărirea prezenței americane: SUA a trimis portavionul USS Abraham Lincoln în regiune, iar Comandamentul Central a anunțat că operează în Marea Arabiei. SUA a avertizat Iranul împotriva unui comportament nesigur și neprofesionist în apropierea forțelor sale, iar Araghchi a replicat că armata americană încearcă să dicteze modul în care forțele iraniene își desfășoară exercițiile pe propriul teritoriu.
Iran intră într-o fază în care fiecare declarație publică și fiecare manevră militară poate cântări cât un pas diplomatic. Iran își joacă strategia între descurajare și negociere, în timp ce presiunea dosarului nuclear, ecoul protestelor și fragilitatea internă amplifică riscul de calcul greșit. Dacă mesajele nu se aliniază rapid cu mecanisme credibile de dialog, Iran ar putea deveni punctul de plecare al unei escaladări care depășește cu mult granițele sale.
