Cuprins:
- Ecoturismul intră oficial în Masterplan, cu o listă clară de investiții eligibile;
- Infrastructura de agrement devine prioritate, de la parcuri tematice la porturi de agrement;
- PNRR accelerează proiecte strategice în microelectronică, cu bugete mari și termen 2028.
Ecoturismul intră oficial în Masterplan, cu o listă clară de investiții eligibile
Ministrul Economiei, Irineu Dărău, anunță lansarea în transparență decizională a proiectului de modificare și completare a Masterplanului investițiilor în turism, un pas care încearcă să aducă ordine și direcție într-un domeniu unde finanțarea publică cere criterii tot mai precise. În noua arhitectură, ecoturismul apare ca activitate majoră distinctă, ceea ce înseamnă că proiectele legate de natură nu mai sunt tratate ca excepții, ci ca piloni de dezvoltare.
Ministrul Economiei indică, în mod explicit, tipurile de investiții vizate, trasee turistice și senzoriale, infrastructură ușoară și observatoare de faună. Miza este dublă, să fie crescută atractivitatea destinațiilor și, în același timp, să fie păstrat echilibrul fragil dintre acces și protecție. Pentru administrațiile locale, apariția ecoturismului ca linie majoră poate însemna proiecte mai bine încadrate și șanse mai mari de a prinde finanțare.
În același timp, Ministrul Economiei menține pe listă turismul balnear ca prioritate, cu investiții în complexe balneare și baze de tratament. Mesajul este că România nu renunță la un avantaj tradițional, dar încearcă să-l combine cu un trend european, experiențe în aer liber, trasee tematice și infrastructură discretă, care nu sufocă peisajul.
Infrastructura de agrement devine prioritate, de la parcuri tematice la porturi de agrement
Ministrul Economiei introduce a doua activitate majoră nouă, dezvoltarea infrastructurii turistice de agrement. Aici, lista e mai spectaculoasă și mai ușor de tradus în imagini, parcuri tematice, aquaparcuri, porturi de agrement și alte forme de infrastructură care pot prelungi sezonul turistic și pot crește cheltuiala medie per vizitator.
Ministrul Economiei poziționează programul ca instrument dedicat unităților administrativ-teritoriale și asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, cu alocări de la bugetul de stat, în completarea surselor proprii. În practică, asta împinge comunitățile spre proiecte mai mature financiar, bugetul central devine catalizator, nu înlocuitor al efortului local.
Pentru multe localități, pariul pe agrement înseamnă competiție directă pe piața timpului liber, unde turistul compară rapid opțiunile. În această logică, Ministrul Economiei transmite că investițiile trebuie să fie gândite modern, integrat și cu impact măsurabil, nu doar ca bifă administrativă.
PNRR accelerează proiecte strategice în microelectronică, cu bugete mari și termen 2028
Dincolo de turism, Ministrul Economiei mută reflectorul către un alt front, eficiența energetică în proiectarea sistemelor de calcul moderne, descrisă ca noul etalon care rupe legătura dintre performanță și consum ridicat de resurse. Direcția capătă formă prin Proiectul important de interes european în microelectronică și tehnologii ale comunicațiilor (PIIEC ME/CT) din cadrul PNRR, unde termenul-limită este clar, 31 decembrie 2028.
Ministrul Economiei punctează trei proiecte și bugetele lor totale, semnalând anvergura, NXP Semiconductors România SRL cu proiectul SENTHICOM, Aumovio Technologies Romania SRL cu ASSET IxC și Robert Bosch SRL cu EuroDrives. În esență, România încearcă să-și întărească poziția în lanțul valoric european, într-un moment în care microelectronica a devenit infrastructură critică pentru industrie, mobilitate și digitalizare.
Prin această susținere, Ministrul Economiei conturează un fir comun între două lumi aparent diferite, turismul și tehnologia. Pe de o parte, investiții în destinații, experiențe și infrastructură locală; pe de altă parte, proiecte care aliniază industria la standardele viitorului digital, cu accent pe eficiență energetică și integrare europeană.
Ministrul Economiei propune, prin aceste direcții, un dublu test pentru administrații și industrie, să transforme finanțarea publică în rezultate vizibile, iar proiectele strategice în capacitate reală de competiție europeană. Dacă Masterplanul din turism va livra destinații mai bine conectate la natură și agrement, iar PIIEC ME/CT va produce know-how și tehnologii aplicabile, România poate câștiga simultan pe două axe, atractivitate și reziliență economică.
