Ministerul Apărării a transmis că ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut vineri, 6 februarie, la sediul MApN, o întrevedere cu ambasadorul Regatului Suediei în România, Excelența Sa Anna Hällerman. Discuția a fost prezentată drept un moment de aliniere strategică pe teme care domină agenda euro-atlantică: securitate, apărare și coordonare între parteneri.
Ministerul Apărării a precizat că cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind evoluțiile actuale în domeniul securității și apărării, dar și principalele priorități de interes comun, atât în plan bilateral, cât și în cadrul mai larg al cooperării din UE și NATO. Mesajul comunicat public sugerează o preocupare pentru răspunsuri rapide și coerente într-un climat descris ca fiind marcat de provocări actuale și riscuri complexe.
În cadrul discuțiilor, Ministerul Apărării a arătat că ministrul a evidențiat nivelul solid al cooperării bilaterale, fundamentată pe valori comune și pe angajamentul ferm al ambelor state pentru consolidarea securității europene. Formularea indică o relație descrisă ca stabilă și predictibilă, în care dialogul diplomatic este conectat direct la obiective de apărare și la arhitectura de securitate a continentului.
Potrivit Ministerului Apărării, Radu Miruță a subliniat importanța unei coordonări strânse în cadrul UE și NATO pentru gestionarea eficientă a provocărilor actuale de securitate. În același cadru, a fost accentuată consolidarea posturii de descurajare și apărare colectivă pe întreg flancul estic, de la nord la sud, o formulare care trimite la nevoia de continuitate și unitate de acțiune în regiuni cu sensibilități diferite, dar cu mize comune.
Ministerul Apărării a menționat că Radu Miruță a reiterat importanța continuării sprijinirii Ucrainei și Republicii Moldova. Contextul invocat este unul strategic, caracterizat de instabilitate și amenințări complexe, cu referire la situația de securitate din regiunea Mării Negre. În comunicarea oficială, această zonă rămâne un reper pentru evaluarea riscurilor, dar și un argument pentru coeziune între aliați și parteneri.
În logica prezentată de Ministerul Apărării, accentul pus pe descurajare și apărare colectivă sugerează că România își poziționează mesajele diplomatice în aceeași linie cu nevoia de sincronizare aliată. Flancul estic este descris ca un spațiu continuu, iar ideea de la nord la sud întărește mesajul că răspunsul trebuie să fie integrat, nu fragmentat, indiferent de punctul de presiune.
Separat de întâlnirea diplomatică, Ministerul Apărării a prezentat și un exemplu concret de cooperare militară în teren: antrenamente româno-americane în Poligonul Smârdan, desfășurate timp de șapte zile. Militarii Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă” s-au antrenat alături de partenerii americani, într-un scenariu care a inclus trageri cu muniție reală, executate atât ziua, cât și noaptea.
Conform Ministerului Apărării, exercițiul a inclus tehnică grea, cu 5 tancuri americane M1A2 SEPv2 Abrams acționând alături de tancurile românești. Componenta de interoperabilitate a fost evidențiată prin punerea la punct a procedurilor de comandă și control pentru acțiune sincronizată în cadrul NATO. Finalul acestei etape a fost marcat de continuarea deplasării către Bulgaria, către poligonul Novo Selo, unde sunt anunțate noi misiuni de antrenament.
Din cele comunicate, Ministerul Apărării conturează două planuri care se completează: dialogul diplomatic pentru coordonare euro-atlantică și pregătirea militară practică, orientată spre interoperabilitate. Întâlnirea cu ambasadorul Suediei și exercițiile de la Smârdan sunt prezentate ca piese din același tablou, în care securitatea regională și euro-atlantică se sprijină pe cooperare, proceduri comune și continuitate.
