Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, explică de ce Guvernul pregătește o ordonanță de urgență pentru clienții casnici din piața de gaze naturale, aplicabilă între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027. Miza, spune Bogdan Ivan, este ca perioada de după 31 martie 2026, când expiră măsurile temporare de sprijin stabilite anterior, să nu aducă o șocare bruscă a prețurilor pentru gospodării.
Ministrul Energiei leagă decizia de realități care se văd deja în piață, prețurile finale publicate de furnizori pentru consumatorii casnici au ajuns peste plafonul stabilit prin OUG 6/2025, chiar dacă pe plan internațional tendința este descrisă ca stabilă. În acest context, noua intervenție pentru intervalul 2026–2027 este prezentată drept o ieșire controlată din schema de sprijin, nu o prelungire fără direcție.
Măsurile de sprijin în vigoare își încheie aplicabilitatea la 31 martie 2026, iar proiectul de ordonanță urmărește să evite o trecere abruptă către o piață complet liberalizată. Potrivit argumentelor prezentate, eliminarea ar urma să fie treptată, tocmai pentru a reduce riscul unei destabilizări în rândul participanților din piață și pentru a face loc unor măsuri mai țintite, dedicate consumatorilor afectați de sărăcia energetică.
În logica prezentată de Bogdan Ivan, tranziția este și o chestiune de disciplină economică, menținerea echilibrelor din piață și limitarea presiunilor în lanț, de la gospodării la operatori economici. Ideea centrală este să fie evitată o creștere rapidă a facturilor, care ar amplifica vulnerabilitatea socială și ar tăia din competitivitatea economică.
Ministrul Energiei descrie un context geopolitic tot mai complicat, pe fondul continuării războiului din Ucraina și al deciziei Ucrainei de a opri tranzitul gazelor din Federația Rusă pe teritoriul său. Aceste evoluții au contat în formarea prețurilor internaționale și, implicit, în nivelul ofertelor pentru consumatorii români.
La acest tablou se adaugă iarna 2025–2026, caracterizată prin temperaturi mult mai scăzute decât în ultimii ani și, implicit, printr-un consum crescut pentru încălzire și pentru producerea de energie electrică. Este invocat explicit valul de frig din a doua jumătate a lunii ianuarie 2026, descris drept cel mai intens din ultimii 10 ani în zonele sudice, inclusiv București.
Chiar dacă România a gestionat bine depozitele interne, Ministrul Energiei punctează că nivelul scăzut al temperaturilor în Europa a dus la golirea accelerată a stocurilor europene, cu o scădere de 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Concluzia este că refacerea stocurilor pentru iarna 2026–2027 va cere un efort suplimentar, iar asta se poate traduce în presiuni de preț.
Ministrul Energiei își sprijină argumentația și pe date privind vulnerabilitatea socială. Este indicat un raport al Băncii Mondiale din septembrie 2024 despre sărăcia energetică în România, care arată că aproximativ 25% din populație s-a confruntat cu o formă de sărăcie energetică în 2021, cu gospodării alocând în jur de 8,7% din cheltuieli pentru energie. Sunt menționate și dificultățile de plată a utilităților în 2022, la 17,8%, respectiv eforturile semnificative pentru încălzire, la 15,2%, alături de problemele de răcire pe timp de vară, raportate la 31% dintre gospodării.
Pe zona strict comercială, Ministrul Energiei indică ofertele publicate pe comparatorul ANRE pentru livrări după 1 aprilie 2026, acestea arată valori mai mari, inclusiv cu circa 20% peste plafonul actual, iar furnizorii principali, care cumulează peste 90% din piața casnică, ar avea oferte cu cel puțin 8% peste plafon. În această cheie, ordonanța este prezentată ca un mecanism de amortizare, ca să nu se agraveze sărăcia energetică.
Un alt argument cheie este calendarul energetic al României. Ministrul Energiei notează că, în 2027, odată cu expirarea perioadei prevăzute de actul normativ, România ar urma să înceapă exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep. Consecința anticipată este aproape dublarea producției interne și crearea premiselor pentru creșterea lichidității pe piața angro.
În plus, este amintit și efectul de inflație observat la liberalizarea abruptă a pieței de energie electrică la 1 iulie 2025, un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației, conform BNR. Din această perspectivă, Ministrul Energiei avertizează că o liberalizare completă a pieței gazelor la 1 aprilie 2026 ar putea produce un efect nedorit similar.
Bogdan Ivan spune că între presiuni geopolitice, consum de iarnă, stocuri europene și vulnerabilități sociale, o tranziție graduală către piața liberalizată este prezentată drept varianta care reduce șocurile și pregătește intervenții punctuale pentru cei mai expuși consumatori, înainte ca noile resurse interne să schimbe echilibrul pieței.
