Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a convocat Comitetul ministerial pentru situații de urgență după avertizările transmise de Administrația Națională de Meteorologie și de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, într-un context în care mai multe regiuni intră sub cod portocaliu și cod galben. Ședința extraordinară a fost condusă de secretarul de stat Raul Pop, iar mesajul central transmis autorităților a fost unul de vigilență și coordonare, cu accent pe informarea rapidă a populației.
Ministrul Mediului a indicat că atenția imediată trebuie să rămână pe București și județul Ilfov, unde stratul de zăpadă este în creștere, dar și pe zonele în care vântul se va intensifica puternic. În următoarele zile, un punct sensibil îl reprezintă evoluția procesului de topire a zăpezii, care poate genera cantități însemnate de apă și poate crea probleme, motiv pentru care este necesară monitorizarea atentă a bazinelor hidrografice. În același timp, autoritățile sunt chemate să asigure fluxul informațional între instituții și către populație pentru a evita evenimente nedorite.
Intervalul general vizat este 18 februarie, ora 10:00 – 19 februarie, ora 10:00, iar tabloul meteo descrie o vreme rece, cu precipitații moderate cantitativ, strat de zăpadă consistent, intensificări ale vântului și viscol. În Moldova, estul Munteniei și Dobrogea sunt prognozate temperaturi maxime între -6 și 0°C, iar minimele la nivel național pot coborî până la -8°C, cu valori care urcă spre 1°C în unele zone. În jumătatea de est sunt așteptate ninsori viscolite, cu rafale de 50–70 km/h, iar la munte 70–90 km/h.
Pe lângă vânt, cantitățile de apă estimate sunt de 10–15 l/mp, local peste 20 l/mp, ceea ce ridică miza pentru infrastructura de evacuare și pentru cursurile de apă. Un strat nou de zăpadă de 10–20 cm poate complica intervențiile, mai ales acolo unde viscolul reduce vizibilitatea și troienește zăpada, făcând dificilă menținerea drumurilor deschise și accesul către zone izolate.
În Ilfov și municipiul București, codul portocaliu este valabil pe 18 februarie, între orele 10:00 și 16:00, cu ninsori continue și un strat de zăpadă ce va depăși 50 cm la finalul intervalului. Este scenariul în care presiunea cade pe deszăpezire, pe transportul public și pe siguranța deplasărilor, în timp ce acumulările rapide pot bloca artere secundare și pot crea probleme în cartierele periferice.
Un al doilea cod portocaliu vizează, pe 18 februarie, între orele 10:00 și 23:00, județele Călărași, Ialomița, Brăila, Tulcea și Constanța. Aici sunt anunțate ninsoare, strat consistent de zăpadă, intensificări puternice ale vântului și viscol puternic, cu strat de 20–25 cm și rafale de 60–80 km/h. Vizibilitatea poate scădea sub 50 m, iar zăpada troienită poate transforma rapid orice deplasare într-un risc, mai ales în zonele deschise și pe drumurile dintre localități.
Codul galben este emis pentru sudul Moldovei, sud-estul Transilvaniei, nord-estul Munteniei, Carpații Meridionali și de Curbură, pe 18 februarie, între orele 10:00 și 23:00, cu ninsori viscolite și depuneri de 10–15 cm. Rafalele de 50–70 km/h, respectiv 70–90 km/h la munte, pot coborî vizibilitatea sub 100 m, ceea ce înseamnă că riscurile cresc pe traseele montane, pe pasuri și pe șoselele expuse.
Separat, un cod galben pentru intensificări ale vântului este valabil în Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman, în același interval orar, cu rafale de 50–70 km/h. În astfel de episoade, vântul poate amplifica senzația de frig și poate produce efecte secundare, de la dificultăți în trafic până la posibile probleme locale cauzate de rafale.
Pe componenta hidrologică, se menține atenționarea emisă în 17 februarie pentru Oltenia și vestul Munteniei, ca urmare a precipitațiilor și a cedării apei din stratul de zăpadă. În același timp, este probabil ca mesajul de atenționare pentru râurile din Dobrogea să fie ridicat, având în vedere că precipitațiile prognozate vor fi predominant sub formă de ninsoare. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță că monitorizarea continuă, iar informarea publicului se va face în funcție de evoluția avertizărilor emise de ANM și INHGA.
Topirea accelerată poate muta rapid presiunea din stradă în bazinele hidrografice. În zilele următoare, coordonarea între instituții și comunicarea către oameni rămân cheia pentru a limita incidentele și pentru a ține sub control efectele în lanț ale vremii severe.
