NASA anunșă că pe planeta Marte a avut loc un salt tehnologic care ușurează explorarea autonomă, deoarece roverul Perseverance are o versiune de GPS care este capabilă să-i spună cu precizie unde se află, fără să depindă permanent de confirmări de pe Pământ. NASA descrie acest pas ca pe echivalentul oferirii unui GPS unui vehicul care, până acum, trebuia să fie prudent din cauza incertitudinii legate de poziția sa pe planetă.
NASA si GPS-ul de pe planeta Marte
NASA explică faptul că sistemul de auto-navigație AutoNav a funcționat atât de bine pe planeta Marte, încât limita reală nu mai era capacitatea de a ocoli obstacole, ci nesiguranța privind locația exactă a roverului. Agenția spațială spune că Perseverance poate deja să-și replănuiească traseul către o destinație prestabilită, dar distanța parcursă fără instrucțiuni directe era condiționată de această imprecizie. Odată cu posibilitatea de a se opri și de a-și determina poziția exactă, roverul ar putea fi comandat să se deplaseze pe distanțe potențial nelimitate fără să „sune acasă”.
NASA îl citează pe Vandi Verma de la JPL, inginer șef al operațiunilor robotice pentru misiunea de pe planeta Marte, care compară schimbarea cu a-i da roverului un instrument esențial pentru orientare. Se insistă că impactul nu se măsoară doar în kilometri parcurși, ci în mai multă știință obținută, mai repede, și în extinderea modelului către viitoare misiuni care vor călători rapid și departe.
NASA folosește AI pe planeta Marte pentru rute mai bune
NASA precizează că implementarea localizării globale pe planeta Marte vine imediat după o altă inovație importantă, prima utilizare a inteligenței artificiale generative pentru a ajuta la planificarea traseelor de condus. Această inteligență artificială selectează puncte de referință pentru rover, sarcini care, în mod normal, erau realizate de operatori umani. NASA vede cele două tehnologii ca fiind complementare, una reduce nevoia de intervenție în navigație, cealaltă eficientizează deciziile din faza de planificare.
NASA subliniază și efectul asupra echipei de la sol, reducerea volumului de muncă, fără a sacrifica siguranța. Se transmite că obiectivul este ca Perseverance să poată înainta mai departe și mai repede pe planeta Marte, rămânând în același timp capabil să gestioneze obstacolele și incertitudinile din terenul marțian.
NASA valorifică pe Marte moștenirea Ingenuity
NASA indică drept piesă-cheie Stația de Bază pentru Elicoptere, HBS, echipament pe care Perseverance l-a folosit pentru a comunica cu elicopterul marțian Ingenuity, acum retras. HBS este echipat cu un procesor comercial, folosit pe scară largă în smartphone-uri la mijlocul anilor 2010, iar acesta rulează de peste 100 de ori mai rapid decât cele două computere principale ale roverului de pe planeta Marte. Sistemele principale, proiectate să supraviețuiască radiațiilor intense, se bazează pe hardware introdus în 1997.
NASA descrie misiunea Ingenuity ca o demonstrație tehnologică ce și-a permis să riște folosirea unor cipuri comerciale mai puternice, chiar dacă nu fuseseră testate în spațiu. Deși se aștepta ca Ingenuity să zboare de cel mult cinci ori, elicopterul a ajuns la 72 de zboruri. Această performanță a inspirat echipa să caute noi moduri de a valorifica puterea HBS pentru rover.
NASA, prin Verma spune că HBS a fost „aproape ca un cadou”, deoarece Ingenuity a dovedit că procesoarele comerciale pot funcționa pe Marte. Accesarea computerului HBS a venit, totuși, cu provocări serioase de fiabilitate, iar echipa a construit o verificare a integrității rezultatelor, algoritmul rulează de mai multe ori pe HBS, apoi unul dintre computerele principale verifică dacă rezultatele se potrivesc.
NASA mai notează un detaliu important, deoarece în timpul testelor de pe planeta Marte, echipa a observat repetat o abatere de 1 milimetru și a identificat deteriorarea a aproximativ 25 de biți din memoria de 1 gigabyte. Soluția a fost izolarea acelor biți în timp ce algoritmul rulează, astfel încât localizarea să rămână stabilă.
NASA închide astfel un cerc, de la un elicopter conceput ca experiment, la un upgrade care poate extinde autonomia unui rover deja performant. Pe măsură ce Perseverance devine mai sigur pe propria poziție, explorarea marțiană poate trece de la prudență calculată la expediții mai lungi, cu randament științific mai mare și cu o echipă de la sol mai puțin împovărată de micro-decizii.
