Ilie Bolojan a vorbit, în marja lansării inițiativei EastInvest, despre un pachet de discuții care leagă trei teme grele într-o singură ecuație, accesarea fondurilor europene, bugetul României și încadrările stricte în traiectoria de reducere a deficitului. În centrul mesajului său stă ideea că următorii ani pot aduce mai mult decât cifre în tabele, pot aduce o schimbare vizibilă în regiunile de graniță ale Uniunii Europene, inclusiv în zonele României care au rămas în urmă.
Fonduri europene și deficit, la pachet
Ilie Bolojan a descris întâlnirile de la EastInvest ca pe un cadru în care au fost puse pe masă atât regulile prezentului, cât și arhitectura viitorului exercițiu financiar european. Pe de o parte, coeziunea, adică reducerea diferențelor de dezvoltare dintre regiuni. Pe de altă parte, competitivitatea, adică întărirea economiilor locale în fața presiunilor tot mai mari din piață.
Ilie Bolojan a insistat că accesarea fondurilor europene nu poate fi separată de disciplina bugetară. România, spune el, trebuie să își țină direcția de reducere a deficitului, în timp ce își păstrează capacitatea de a finanța investiții și de a finaliza proiecte.
EastInvest, credite și regiuni de graniță
Ilie Bolojan a explicat că inițiativa EastInvest are ca obiectiv susținerea companiilor private prin creditări suplimentare, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții și al băncilor din statele aflate la granița de est a UE. Miza declarată, ca, prin creditele acordate în anii următori și prin fondurile de coeziune, regiunile de frontieră să fie mai bine dezvoltate, cu mai multe locuri de muncă și oportunități.
Ilie Bolojan a prezentat această direcție ca o completare a programelor deja în derulare, sugerând o abordare în care finanțarea europeană, finanțarea bancară și programele naționale nu concurează, ci se adună într-un pachet de dezvoltare.
Nord-estul și sud-estul, pe lista scurtă
Ilie Bolojan a punctat clar prioritatea pentru România, în afară de regiunea de nord-vest, care beneficiază de proximitatea vestică și de un nivel mai ridicat de dezvoltare, sunt esențiale două regiuni care ar urma să fie sprijinite de acest nou program european, nord-estul și sud-estul.
Ilie Bolojan a legat subdezvoltarea acestor zone de un deficit de infrastructură acumulat în timp, în special lipsa autostrăzilor, dar și de distanța mai mare față de granița de vest. Efectele, în lectura sa, nu sunt doar economice, dezvoltare mai redusă decât în vest sau în marile centre urbane și o depopulare mai accentuată. În acest context, Ilie Bolojan vede EastInvest ca pe o piesă care poate întregi tabloul măsurilor de dezvoltare economică.
Întâlnirea cu Dombrovskis și „vârful” de investiții
Ilie Bolojan a spus că discuția cu Valdis Dombrovskis a fost concentrată pe bugetul de stat, deficite și absorbția fondurilor europene. În prim-plan apare bugetul pe anul acesta, descris ca fiind într-o fază avansată, iar provocarea majoră este capitolul investiții.
Ilie Bolojan a atras atenția asupra unui vârf de investiții alimentat în principal de fondurile europene din PNRR, cu un termen-limită de absorbție până la finalul lunii august. În această presiune intră, potrivit lui Ilie Bolojan, o componentă de aproximativ 10 miliarde de euro, structurată între grant și împrumut. Dincolo de volum, provocarea dublă rămâne, menținerea unei componente mari de investiții pentru finalizarea proiectelor și, simultan, reducerea deficitului, în condițiile unui buget de investiții care poate depăși 7%, cu o pondere semnificativă asociată proiectelor PNRR.
Ilie Bolojan conturează o strategie de echilibru, accelerarea investițiilor și susținerea companiilor, fără pierderea controlului asupra deficitului. Dacă EastInvest își confirmă promisiunea, iar absorbția PNRR ține pasul cu termenele, nord-estul și sud-estul ar putea deveni testul concret al unei dezvoltări mai puțin inegale, în care infrastructura, creditarea și fondurile europene trag în aceeași direcție.
