Ministrul Finanțelor, Alexandru Năzare, descrie momentul economic al României ca pe mai mult decât o criză obișnuită, vorbind despre „rezultatul unei schimbări necesare de direcție”. În evaluarea sa, anii în care creșterea a fost alimentată de consum și de deficite tot mai mari se apropie de final, pentru că „acest model nu mai este sustenabil”, iar corecția vine cu o tranziție care „implică costuri pe termen scurt”.
Ministrul Finanțelor insistă că direcția propusă pentru 2026 urmărește un alt tip de dezvoltare, „competitivitate prin producție, investiții și stabilitate fiscală”. Mesajul este construit pe ideea că reforma nu este opțională, ci „dificilă, dar esențială pentru viitorul economic al României”, iar bugetul devine instrumentul central prin care statul își schimbă comportamentul financiar.
Schimbare dureroasă, dar necesară
Ministrul Finanțelor prezintă tranziția ca pe o corectare „cu responsabilitate” a unei traiectorii care a împins economia spre împrumuturi tot mai mari. În esență, semnalul transmis este că anii de creștere bazată pe cheltuială curentă trebuie înlocuiți cu un model susținut de investiții și producție, chiar dacă populația simte, pe termen scurt, presiunea ajustărilor.
În același registru, Ministrul Finanțelor avertizează asupra riscului de a construi bugete pe promisiuni fără bază: „Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire”, pentru că acestea ar oferi doar „speranțe false” celor mai vulnerabili. Ideea de realism este repetată ca un criteriu de guvernare, nu doar ca o formulă politică.
Deficit țintit spre 6%
Ministrul Finanțelor spune că a prezentat în ședința coaliției proiectul de buget pentru 2026, definit ca „un buget de responsabilitate și echilibru”. Ținta explicită este „reducerea deficitului spre 6% din PIB”, într-un context în care „presiunile rămân ridicate”, iar costurile cu dobânzile cresc pe fondul împrumuturilor acumulate anterior.
Ministrul Finanțelor cuantifică această presiune, dobânzile ar urma să crească „cu aproximativ 0,5% din PIB”, ceea ce obligă, în logica ministerului, la disciplină și la reducerea nevoii de împrumut. Ministrul spune că trebuie să „consolidăm încrederea” și să creăm condiții pentru „finanțare mai avantajoasă”, cu efect final asupra nivelului de trai.
Investiții record, fonduri UE
Ministrul Finanțelor pune accentul pe investiții ca principal motor al bugetului, investițiile ar depăși nivelul din 2025, iar componenta finanțată din fonduri europene ar urca de la „78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei”. În acest cadru, planul pentru 2026 este descris drept „un nou nivel record al investițiilor şi al fondurilor europene atrase”, care ar susține relansarea.
Ministrul Finanțelor adaugă că bugetul ar integra PNRR, politica de coeziune și componenta SAFE, cu o majorare de aproximativ 30% a bugetului finanțat din fonduri europene. Pentru administrațiile locale, mesajul cheie este „nivel istoric al resurselor”, de „84 de miliarde de lei” față de „76 de miliarde de lei” în 2025, cu circa 70% din fondurile europene direcționate către proiecte locale și regionale.
Ministrul Finanțelor leagă spațiul fiscal de reformă, „reforma aparatului public și reducerea sporurilor” — menționând explicit sporuri precum cele pentru „condiții vătămătoare, fonduri europene, doctorat” — ar diminua ponderea cheltuielilor curente în PIB. În această viziune, disciplina administrativă nu este doar economisire, ci o metodă de a „crea spațiu fiscal real pentru dezvoltare”.
Fără taxe noi în 2026
Ministrul Finanțelor afirmă că bugetul este „realist și onest, construit fără artificii și fără presiune fiscală suplimentară în 2026”, indicând că măsurile de corecție adoptate anterior au „stabilizat baza de venituri” și au permis o planificare „credibilă”. În paralel, bugetul este prezentat ca orientat către mediul de afaceri, stimularea investițiilor productive, „deductibilități pentru profitul reinvestit” și scheme de ajutor de stat și credite fiscale pentru industrie, resurse, inovare și reîntoarcerea capitalului uman.
Ministrul Finanțelor rezumă mesajul politic al documentului: „Bugetul pe 2026 nu este despre promisiuni, ci despre stabilitate, investiții și disciplină”, iar modul în care e construit „transmite semnale despre credibilitatea şi seriozitatea României”. În final, el mizează pe „dialog, transparență și cooperare” pentru adoptarea rapidă a unui buget „solid”, cu „stabilitate, credibilitate și direcție clară de dezvoltare”.
În arhitectura prezentată, bugetul pe 2026 devine testul prin care România încearcă să iasă din logica deficitului alimentat de consum și să intre într-o etapă a investițiilor susținute de fonduri europene și disciplină fiscală. Rămâne de văzut cât de repede se transformă promisiunea de „fără artificii” în rezultate vizibile, mai ales într-un an în care costul datoriei apasă, iar presiunea socială pentru cheltuieli rămâne puternică.
