ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, atrage atentia, prin noul buletin nivometeorologic valabil in intervalul 23 martie 2026, ora 20 – 25 martie 2026, ora 20, ca in mai multe masive montane importante din Romania pericolul de avalansa se mentine prezent, chiar daca vremea ramane in general apropiata de normalul perioadei. In Muntii Fagaras si Bucegi, dar si in alte zone din Carpatii Meridionali si Orientali, riscul este moderat la altitudini mari, acolo unde stratul de zapada continua sa ascunda puncte sensibile.
ANM subliniaza ca la peste 1800 de metri temperaturile vor ramane in general negative, cu valori apropiate de zero grade la orele pranzului, iar ninsorile slabe trecatoare nu vor aduce schimbari majore, dar vor mentine un context delicat pentru cei care urca pe trasee alpine. Specialistii semnaleaza existenta unor portiuni cu zapada proaspata, cruste inghetate consistente si zone izolate unde stratul nu este complet stabilizat, ceea ce poate favoriza declansarea avalanselor la supraincarcari mari.
In Muntii Fagaras si Bucegi, riscul de avalansa este evaluat la nivel moderat, adica 2, mai ales la peste 1800 de metri. Aici, stratul de zapada pastreaza pe alocuri intre 5 si 10 centimetri de zapada proaspata, iar in anumite vai chiar mai mult, din cauza transportului de catre vant. In acelasi timp, pe multe pante se regasesc cruste portante inghetate, mai solide la peste 2000 de metri si pe versantii umbriti.
Situatia este asemanatoare si in zonele Tarcu-Godeanu si Parang-Sureanu, unde zapada din profunzime prezinta o rezistenta in crestere, dar exista areale restranse cu instabilitate sub crustele de la suprafata. In aceste conditii, pe pantele inclinate si in apropierea crestelor, unde s-au format si cornise, se pot produce avalanse mici si izolat medii, in special atunci cand stratul este solicitat suplimentar de turisti sau schiori.
In Carpatii Orientali, in masivele Rodnei si Calimani-Bistritei, tabloul ramane asemanator. La altitudini mari, temperaturile se mentin negative in cea mai mare parte a intervalului, iar in stratul superior se gasesc cativa centimetri de zapada proaspata. Sub aceasta, pe majoritatea pantelor, apar cruste inghetate, mai ales pe versantii nordici si umbrosi, in timp ce in profunzime zapada devine treptat mai rezistenta.
Chiar si asa, anumite areale restranse pot ceda la supraincarcari, iar pe vaile adapostite se gasesc depozite importante de zapada veche, local intre unu si doi metri. Acest contrast intre stabilizarea treptata si persistenta unor zone vulnerabile mentine riscul de avalanse mici si, izolat, medii.
Sub 1800 de metri, in cele mai multe masive, riscul este redus, evaluat la nivelul 1. Totusi, acest calificativ nu inseamna absenta pericolului. In multe zone, stratul de zapada este umezit la altitudini joase, iar temperaturile usor pozitive din timpul zilei favorizeaza o diminuare lenta a grosimii si o instabilitate locala.
In Fagaras, Bucegi, Meridionali si Orientali raman posibile avalanse de mici dimensiuni pe vai sau pante cu zapada insuficient consolidata, mai ales in cazul unor suprasarcini mari. In Ceahlau, unde riscul general este redus, zapada prezinta multiple cruste si un proces de stabilizare in curs, dar si aici raman posibile curgeri sau avalanse mici in zonele cu depozite mai consistente.
Evolutia vremii din ultimele zile arata un regim termic apropiat de cel obisnuit, cu usoare cresteri spre finalul intervalului analizat. Cerul a fost temporar noros, s-au semnalat precipitatii mixte slabe si ninsori in special in masivele sudice, iar vantul a avut intensificari temporare, mai ales pe crestele Carpatilor Orientali si Meridionali.
Pentru urmatoarele doua zile, prognoza mentine acelasi tipar. Vremea va ramane apropiata de normal, cu cer temporar noros, precipitatii slabe pe arii restranse si ninsori trecatoare in zonele inalte. Vantul va sufla slab si moderat, cu intensificari izolate, iar stratul de zapada va inregistra scaderi usoare, in special la altitudini joase.
Datele despre grosimea stratului confirma ca in multe masive exista inca rezerve importante de zapada. La 23 martie 2026, la ora 14, valorile masurate au ajuns la 172 cm la Varful Omu, 163 cm la Balea-Lac, 130 cm la Tarcu si 108 cm la Calimani. Chiar daca la altitudini mai joase stratul este mult mai redus sau apare doar sub forma de petice, in zonele alpine conditiile raman specifice sfarsitului de iarna.
Concluzia acestui buletin este clara: muntele ramane spectaculos, dar cere prudenta. Chiar daca nu vorbim despre un episod sever generalizat, persistenta unor zone cu zapada incomplet stabilizata, prezenta corniselor si depozitele consistente de pe vai mentin un risc real pentru cei care ajung in teren alpin. In urmatoarele zile, atentia la traseu, la altitudine si la incarcarea suplimentara a stratului de zapada poate face diferenta intre o iesire reusita si una periculoasa.
