Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, transmite că Guvernul vrea să prelungească, prin ordonanță de urgență, măsura temporară menită să limiteze creșterile excesive de preț la unele produse agricole și alimentare. Într-un context economic tensionat, statul încearcă să păstreze accesibile alimentele de bază și să evite o nouă lovitură pentru bugetele familiilor.
Ministrul Agriculturii explică faptul că această decizie vine după ani în care sectorul agroalimentar a fost zguduit de efectele războiului de la granița României, de scumpirea energiei, a gazelor, a carburanților și a transportului. În plus, evenimentele recente din Orientul Mijlociu au împins și mai sus presiunea asupra pieței petroliere, iar benzina și motorina standard au depășit pragul de 10 lei pe litru, cu efecte în lanț asupra costurilor din agricultură și din industria alimentară.
Potrivit argumentelor prezentate, dezechilibrele acumulate nu lovesc doar producătorii, ci și consumatorii finali. Costurile de producție au crescut la niveluri greu de susținut, iar acest lucru s-a reflectat în prețurile produselor agricole primare și ale alimentelor procesate. În acest context, Florin Manole susține că există un risc real de continuare a scumpirilor, cu efect direct asupra puterii de cumpărare și asupra siguranței alimentare.
Datele invocate de oficial arată și de ce autoritățile consideră intervenția necesară. Indicele FAO al prețurilor alimentelor a ajuns, în iulie 2025, la o medie de 130,1 puncte, în urcare cu 1,6% față de iunie, pe fondul scumpirii cărnii și uleiurilor vegetale. În paralel, datele Eurostat arată că alimentele din UE au fost cu 19% mai scumpe în martie 2023 comparativ cu martie 2022, iar inputurile agricole s-au scumpit puternic. Chiar dacă România a rămas sub media UE la prețurile alimentelor, consumul a scăzut drastic în 2025 și 2026.
Punctul central al proiectului este prelungirea aplicării Ordonanței de urgență nr. 67/2023 pentru încă trei luni, până la 30 iunie 2026 inclusiv. Ministrul Agriculturii arată că scopul este „combaterea creșterii excesive a prețurilor” și „menținerea puterii de cumpărare a populației pentru produsele de bază”.
Măsura se va aplica operatorilor economici înregistrați în România, indiferent de forma de organizare, care desfășoară activități de import, comerț intracomunitar, distribuție și vânzare pentru produsele prevăzute de ordonanță. Cu alte cuvinte, statul vizează întregul lanț comercial relevant pentru aceste produse, nu doar o singură verigă.
Ministrul Agriculturii insistă că această intervenție are și o dimensiune socială puternică. În formularea prezentată, măsura „garantează accesul populației” și, mai ales, al persoanelor defavorizate sau cu venituri reduse, la produsele de bază. În plus, ordonanța este gândită să „protejeze consumatorul final” și să sprijine echitatea în accesul la alimente de calitate.
Această parte contează enorm pentru România, unde orice creștere de preț la mâncare este resimțită imediat. Pentru milioane de familii, diferențele aparent mici de la raft se adună rapid într-o lună, mai ales când cheltuielile cu energia, transportul și locuința rămân ridicate.
Pentru români, semnalul este important din două motive. Pe de o parte, Ministrul Agriculturii încearcă să evite o nouă spirală a scumpirilor într-un moment în care consumul deja dă semne de slăbiciune. Pe de altă parte, măsura arată că autoritățile văd hrana de bază nu doar ca pe o problemă economică, ci și ca pe una de stabilitate socială.
În esență, această prelungire nu promite rezolvarea tuturor problemelor din piață, dar încearcă să pună o frână într-un moment sensibil. Iar pentru români, asta contează mult: când alimentele de bază rămân mai ușor de cumpărat, presiunea din viața de zi cu zi scade imediat.
Ministrul Agriculturii pune pe masă o măsură care vizează direct buzunarul românilor. Într-o perioadă marcată de costuri ridicate, instabilitate externă și consum tot mai fragil, prelungirea acestei ordonanțe poate deveni una dintre cele mai importante decizii pentru protejarea accesului la hrană și pentru menținerea unui minim echilibru în gospodăriile din România.
