Cuprins:
- Ilie Bolojan vede dimensiunea pierderilor
- Reformă în companii-cheie
- Fuziuni, redresare, listări
- Urmează noi evaluări rapide
Ilie Bolojan vede dimensiunea pierderilor
Ilie Bolojan spune că România are acum o imagine mai clară asupra companiilor de stat și, mai important, un plan de lucru pentru perioada următoare. Premierul arată amploarea unei probleme care apasă de ani buni pe bugetul public, peste 1.500 de companii în care statul este acționar, multe dintre ele ineficiente și generatoare de pierderi mari.
Ilie Bolojan pune în centrul acestei reforme o realitate greu de ignorat, aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care, în loc să fie consumați de blocaje și management slab, ar fi putut merge către investiții importante pentru români. Tocmai de aceea, semnalul politic este puternic, iar direcția anunțată este una care poate schimba felul în care statul își administrează propriile active.
Premierul spune clar că această reformă a început cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea au adunat într-un singur an datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. În formularea sa, aceasta este „factura anuală” plătită de români din cauza lipsei de decizie.
Reformă în companii-cheie
Mesajul lui Ilie Bolojan pornește de la un principiu simplu, dar esențial: statul trebuie să se comporte „ca un proprietar responsabil”. Asta înseamnă să știe exact ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie.
În această logică, companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA, vor fi susținute prin investiții și printr-o administrare mai profesionistă. Ideea este importantă pentru români fiindcă aceste entități au un rol direct în funcționarea economiei și, implicit, în stabilitatea unor servicii esențiale.
Pentru alte companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate și pe baza unor analize și audituri independente. Premierul transmite astfel că viitorul lor nu va mai fi lăsat în zona improvizației, ci va depinde de evaluări clare privind potențialul industrial.
Fuziuni, redresare, listări
Ilie Bolojan vorbește și despre companiile cu probleme cronice, precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM, care intră într-un proces de redresare operațională. Formula este fermă: „Nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an de an.” Pentru public, această declarație contează enorm, pentru că transmite că subvențiile și dezechilibrele nu vor mai fi tolerate la nesfârșit fără măsuri concrete de eficientizare.
Acolo unde există suprapuneri și ineficiență, vor urma fuziuni și integrări. Exemplele date, Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret, arată că obiectivul este reducerea costurilor și creșterea eficienței. Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, soluția anunțată este închiderea treptată și ordonată. În acest context, Ilie Bolojan invocă situații precum CFR Marfă sau Petrotrans, despre care spune că ilustrează de ce reforma nu mai poate fi amânată.
În paralel, premierul anunță și o listă de companii care ar putea fi listate la bursă prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni. Statul, subliniază el, va rămâne acționar majoritar și va păstra controlul asupra deciziilor strategice. Sunt menționate Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru alte companii procesul va depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă ar urma să aducă mai multă transparență, performanță și dezvoltare pentru piața de capital din România.
Urmează noi evaluări rapide
Ilie Bolojan susține că acesta este doar primul pas și anunță că, în următoarele 30 de zile, va fi lansat un nou val de evaluări, pe baza importanței strategice și a situației financiare a companiilor. Mesajul final este unul fără echivoc: România „nu își mai permite risipa și blocajele de până acum”.
Ceea ce anunță Ilie Bolojan nu este doar o repoziționare administrativă, ci o promisiune de schimbare cu impact direct în economie și în bugetul public. Pentru români, miza este clară: mai puțini bani pierduți în companii ineficiente și mai multe șanse ca resursele statului să fie folosite pentru investiții, servicii și stabilitate economică.
