Vremea rămâne instabilă în zona montană în perioada 17 mai, ora 21 – 20 mai, ora 21, iar Administrația Națională de Meteorologie, ANM, avertizează că riscul nu trebuie ignorat, mai ales în Carpații Meridionali, la altitudini de peste 1800 de metri.
Vremea favorizează topirea accelerată a zăpezii, iar în Munții Făgăraș și Bucegi a fost anunțat risc moderat, de nivel 2, pentru avalanșe de topire. Este un semnal important al vremii pentru turiști, salvatori montani și pentru toți cei care au planuri pe trasee alpine în aceste zile.
Vremea în Munții Făgăraș și Bucegi, la peste 1800 de metri, transformă stratul de zăpadă rămas, care este puternic umezit și prezintă izotermie până la sol. Asta înseamnă că zăpada și-a pierdut din stabilitate pe fondul temperaturilor pozitive și al ploilor. Vremea pe pantele și văile unde există depozite mai consistente, pot genera avalanșe de topire, iar acestea pot antrena straturile mai slabe din partea superioară, iar în situații extreme pot mobiliza întregul strat de zăpadă până la sol.
ANM indică posibilitatea unor avalanșe mici și, izolat, medii, mai ales acolo unde stratul este suprasolicitat. Pentru turiști, schimbările vremii înseamnă că o traversare aparent banală poate deveni periculoasă dacă terenul este înclinat, zăpada este grea, iar vizibilitatea scade.
Vremea în celelalte masive vizate, precum Țarcu-Godeanu, Parâng-Șureanu, Rodnei, Ceahlău și Călimani-Bistriței, schimbă zăpada rămasă peste 1800 de metri este discontinuă și se va topi rapid. ANM menționează doar posibilitatea unor curgeri izolate și neînsemnate pe pante foarte înclinate sau pe văi umbrite.
Vremea la altitudini de sub 1800 de metri, este diferită pentru că stratul de zăpadă s-a retras masiv. Mai apar doar petice pe văi umbrite, în special în Carpații Orientali, de la peste 1700 de metri, fără risc de curgeri. La data de 17 mai, ora 15, stratul de zăpadă măsura 183 cm la Vârful Omu și 62 cm la Bâlea-Lac, în timp ce la Țarcu, Călimani, Iezer Rodnei și Ceahlău mai erau doar petice.
Vremea din intervalul anterior a fost deja instabilă, cu averse, descărcări electrice, grindină și măzăriche. În Carpații Meridionali, cantitățile de apă au depășit local 10 l/mp, iar izolat au ajuns la 30-40 l/mp pe versanții sudici. Prognoza vremii menține același tipar, iar cerul va avea înnorări temporar accentuate, iar ploile vor apărea mai ales după-amiaza și seara. Cantitățile de apă pot depăși 15-20 l/mp pe arii restrânse și izolat 30-35 l/mp în masivele sudice și estice.
Vremea aduce și vânt care va sufla slab și moderat, dar în timpul averselor poate depăși temporar 50 km/h. Pe crestele Carpaților Meridionali sunt posibile rafale de 60-70 km/h, iar ceața poate reduce vizibilitatea în mod periculos. Vremea în zonele cele mai sensibile rămân cele de peste 1800 de metri, unde temperaturile minime vor fi, în general, între -1 și 4 grade, iar maximele între 4 și 8 grade. Aceste valori mențin un mediu favorabil alternanței între îngheț slab, umezire și topire.
Sub 1800 de metri, temperaturile minime vor fi între 3 și 8 grade, iar maximele între 8 și 15 grade. Chiar dacă riscul de avalanșe scade la altitudini mai mici, instabilitatea atmosferică, ploile și vântul pot afecta traseele, pot crește debitul apelor de pe văi și pot transforma potecile în zone alunecoase.
Vremea de munte poate schimba rapid nivelul de risc. Un buletin nivometeorologic nu este doar o informare tehnică, ci un instrument de prevenție. Atunci când ANM anunță risc moderat de avalanșe, turiștii trebuie să evite pantele încărcate cu zăpadă, văile umbrite și zonele unde topirea este evidentă.
Vremea poate convinge mulți români că muntele rămâne atractiv, dar nu este lipsit de riscuri, astfel că în următoarele zile, cei care ajung în Făgăraș, Bucegi sau în celelalte masive vizate trebuie să trateze avertizarea cu seriozitate, să aleagă trasee sigure și să evite expunerea inutilă în zone unde zăpada umedă poate ceda.
