Pe scurt:
Ilie Bolojan, premierul României, avertizează că prețurile mari la energie nu au lovit doar bugetele familiilor, ci și competitivitatea firmelor românești, mai ales în industriile unde curentul electric cântărește greu în costurile totale.
Ilie Bolojan spune că România nu se poate redresa economic fără energie mai ieftină, iar scăderea prețului energiei electrice este, în formularea premierului, o „condiție de bază” pentru revenirea economiei.
Facturi sub presiune
Ilie Bolojan leagă direct criza prețurilor de scăderea producției industriale din ultimii cinci ani, arătând că firmele cu valoare adăugată mai mică au fost printre cele mai afectate.
Ilie Bolojan transmite că soluția nu poate veni prin promisiuni rapide, ci prin investiții în producție de energie, stocare, modernizarea rețelelor și eliminarea întârzierilor din proiectele deja finanțate. Pentru români, mesajul este important deoarece energia scumpă se vede în facturi, în prețurile produselor, în competitivitatea companiilor și, în final, în locurile de muncă.
Investiții blocate
Ilie Bolojan atrage atenția asupra Fondului de Modernizare, unde România are investiții nerambursabile aprobate de 12 miliarde de euro, bani care pot fi folosiți pentru energie regenerabilă, eficiență energetică și rețele. Ilie Bolojan subliniază că 7,7 miliarde de euro merg către energie, iar alte 2,7 miliarde de euro către proiecte de eficiență în transporturi și alte domenii, însă problema majoră este ritmul foarte slab al implementării.
Ilie Bolojan indică lipsa unor indicatori reali de performanță în contractele de mandat ale conducerilor acestor companii, unde evaluarea nu este legată suficient de investiții, termene și folosirea fondurilor disponibile. „Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi”, este ideea centrală transmisă de premier, însă investițiile se mișcă greu, inclusiv din cauza companiilor de stat care nu și-au realizat proiectele asumate.
Fonduri în pericol
Ilie Bolojan a dat exemplul Complexului Energetic Oltenia, cu 11 investiții aprobate, de aproape 900 de milioane de euro, pentru parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz. Ilie Bolojan spune că lucrările decontate reprezintă sub 10%, iar riscul ca centralele pe gaz să nu fie finalizate poate crea probleme serioase pentru jaloanele de decarbonizare și pentru fondurile europene.
Ilie Bolojan avertizează că întârzierile la linii electrice, interconexiuni și stații retehnologizate produc pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie. Transelectrica este un alt caz sensibil, cu 11 contracte de peste 530 de milioane de euro, dar cu lucrări decontate de aproape 20 de milioane de euro, adică sub 4%.
Bucureștiul, risc major
Ilie Bolojan a vorbit și despre ELCEN București, unde trei contracte de peste 360 de milioane de euro pentru modernizarea CET-urilor sunt încă în licitație, fără decontări până acum. Ilie Bolojan avertizează că aceste proiecte sunt absolut necesare pentru încălzirea locuințelor din Capitală, iar uzura centralelor vechi poate aduce oricând avarii și întreruperi.
Ilie Bolojan transmite un mesaj dur pentru conducerile companiilor de stat: „Nu mai putem continua în acest fel”, mai ales acolo unde câștigurile mari nu sunt condiționate de rezultate. Ilie Bolojan anunță modificarea indicatorilor de performanță pentru companiile care nu își realizează investițiile, pentru ca obligațiile formale să nu mai țină loc de performanță reală.
Ilie Bolojan pune presiune pe sistemul energetic într-un moment critic pentru România, deoarece banii europeni există, proiectele sunt aprobate, iar întârzierile pot afecta facturile, industria, încălzirea Capitalei și modernizarea rețelelor. Pentru români, miza este simplă: fără investiții făcute la timp, energia rămâne scumpă, economia pierde viteză, iar riscurile cresc.
