Marte revine in centrul atentiei dupa ce noi date transmise de roverul Perseverance al NASA intaresc una dintre cele mai importante ipoteze ale explorarii spatiale: Planeta Rosie ar fi putut gazdui candva viata microbiana. Descoperirea nu este o confirmare directa, dar aduce un nou argument puternic intr-o zona deja considerata extrem de promitatoare.
Roverul Perseverance a identificat carbon complex in doua roci de argila din craterul Jezero, locul in care au mai fost gasite anterior indicii asociate cu posibile biosemnaturi. Pentru oamenii de stiinta, faptul ca aceste detectii apar in acelasi context geologic este foarte important, pentru ca argilele pot conserva urme chimice vechi, inclusiv materiale legate de procese biologice.
Datele analizate arata sute de detectii organice in cele doua roci de argila, ceea ce face ca aceasta descoperire sa fie una dintre cele mai solide observatii de materie organica din craterul Jezero. Carbonul macromolecular este relevant deoarece, pe Pamant, viata este construita in jurul carbonului, iar urmele sale pot ramane in roci foarte vechi chiar si atunci cand alte dovezi dispar.
Cercetatorii subliniaza ca Marte timpuriu ar fi putut semana mai mult cu Pamantul, cu conditii in care apa, sedimentele si chimia potrivita puteau crea un mediu favorabil vietii. Tocmai de aceea, descoperirea acestor compusi in roci sedimentare vechi devine atat de importanta.
NASA Dezvaluie o Noua Descoperire Istorica pe Marte
Perseverance a aterizat in 2021 in craterul Jezero, o zona considerata odinioara un lac. Alegerea locului nu a fost intamplatoare, deoarece oamenii de stiinta au cautat exact un mediu in care urmele vietii antice ar fi putut fi pastrate.
Noua cercetare a folosit instrumentul SHERLOC de pe Perseverance, care utilizeaza lasere pentru a analiza compozitia chimica si minerala a rocilor. Astfel, cercetatorii au cartografiat materia organica din argile si au observat ca aceasta apare in interiorul a doua roci din zona Bright Angel, aflata langa vechea vale fluviala Neretva.
Una dintre roci continea carbon asociat mai ales cu minerale silicate, in timp ce cealalta avea carbon amestecat cu minerale carbonate secundare si sulfati. Mai important, carbonul pare relativ bine pastrat, ceea ce poate sugera fie rezistenta la radiatii si oxidare, fie expunere recenta la suprafata marțiana.
Descoperirea se leaga si de roca numita Cascada Cheyava, unde Perseverance a gasit anul trecut marcaje de tip „pete de leopard”. Aceste forme pot aparea in conditii extreme, dar cercetatorii spun ca acele conditii nu par sa fi existat in zona. In acelasi timp, astfel de marcaje pot fi asociate si cu prezenta vietii.
Nu exista inca o dovada finala ca Marte a avut viata, insa noile date fac scenariul mult mai greu de ignorat. Pentru romani, ca pentru intreaga lume, miza este uriasa, deoarece raspunsul la intrebarea daca viata a existat pe Marte ar schimba felul in care intelegem locul nostru in Univers.
