Ministerul Educației și Cercetării a pregătit un proiect de hotărâre prin care ar urma să fie repartizate sume din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea, în 2026, a unor cheltuieli de capital din învățământul preuniversitar de stat. Documentul vizează continuarea lucrărilor la grupurile sanitare și asigurarea utilităților pentru unități de învățământ ale căror investiții nu au fost realizate sau finalizate până la 31 decembrie 2025.
Potrivit notei de fundamentare, în bugetul Ministerului Educației și Cercetării pentru anul 2026 este prevăzută suma de 7,9 milioane de lei la capitolul destinat transferurilor de capital. Banii ar urma să fie folosiți pentru școli care funcționează încă cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și fără canalizare.
97 de unități de învățământ sunt vizate de proiect
Documentul arată că prin proiectul de act normativ va fi nominalizat un număr total de 97 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Este vorba despre unități care au fost finanțate și în 2025, prin HG nr. 351/2025, dar unde lucrările de amenajare a grupurilor sanitare neconforme nu au fost demarate sau nu au fost finalizate până la finalul anului trecut.
Ministerul precizează că, pentru identificarea acestor cazuri, inspectoratelor școlare județene li s-a cerut, prin adresa nr. 383/GP/07.05.2026, să verifice unitățile care nu au utilizat fondurile alocate anterior și să analizeze, împreună cu autoritățile administrației publice locale, necesitatea și oportunitatea continuării investițiilor.
În proiect sunt incluse atât unitățile care îndeplinesc în 2026 condițiile de finanțare, cât și sumele care ar urma să fie repartizate din bugetul de stat pentru lucrările de reabilitare, modernizare, achiziționare sau edificare a grupurilor sanitare.
Ce cheltuieli rămân în sarcina autorităților locale
Nota de fundamentare subliniază că sumele estimate de Ministerul Educației și Cercetării vin doar în completarea fondurilor locale. Restul cheltuielilor necesare finalizării lucrărilor, precum și costurile pentru branșamentele la apă potabilă și canalizare, ar urma să fie suportate din bugetele autorităților locale pe raza cărora funcționează unitățile de învățământ beneficiare.
Tot autoritățile locale au obligația să își actualizeze bugetele cu sumele aferente și să demareze procedurile necesare pentru amenajarea grupurilor sanitare. Achiziția lucrărilor, încheierea contractelor și derularea acestora intră în responsabilitatea administrațiilor locale.
Consiliile locale răspund, potrivit documentului, de utilizarea sumelor repartizate. La finalul anului, sumele neutilizate se întorc la bugetul de stat. Transferurile se vor putea face de către inspectoratele școlare județene la solicitarea autorităților locale, pe baza documentelor justificative emise de executant, inclusiv recepții parțiale sau la terminarea lucrărilor, situații de plată și facturi fiscale.
De ce este necesară finanțarea
Ministerul arată că autorizarea sanitară a construcțiilor de învățământ este obligatorie, iar unul dintre principalele motive pentru care unele unități nu obțin această autorizare îl reprezintă lipsa alimentării cu apă și canalizare sau existența unor grupuri sanitare neconforme, amplasate în exteriorul clădirilor ori dotate necorespunzător.
În document se menționează că existența unor unități de învățământ fără grupuri sanitare corespunzătoare afectează procesul de învățământ, inclusiv prin imposibilitatea obținerii autorizației sanitare de funcționare. În acest context, ministerul susține că modernizarea bazei materiale și conformarea la normele de igienă și sănătate publică reprezintă o prioritate.
La recepționarea lucrărilor, autoritățile locale ar urma să se asigure că grupurile sanitare sunt funcționale și racordate la apă curentă și canalizare, fie prin rețea centralizată, fie prin puț forat și fosă septică, dar și la instalația electrică și la cea de încălzire. Scopul este ca unitățile de învățământ să îndeplinească condițiile necesare pentru obținerea autorizației sanitare.
Finanțări acordate și în anii anteriori
Nota de fundamentare trece în revistă și alocările făcute în ultimii ani pentru astfel de investiții. În 2021 a fost alocată suma de 17,749 milioane de lei, în 2022 suma de 10,261 milioane de lei, în 2023 suma de 14,606 milioane de lei, în 2024 suma de 24,45 milioane de lei, iar în 2025 suma de 14,589 milioane de lei.
Pentru 2026, suma prevăzută este de 7,9 milioane de lei. Ministerul precizează că aceste costuri nu implică suplimentarea bugetului instituției, fiind deja incluse în Legea bugetului de stat pentru anul 2026.
Ce efecte sunt invocate în nota de fundamentare
Potrivit documentului, transferul de fonduri către bugetele locale urmărește creșterea calității actului educațional prin modernizarea bazei materiale și aducerea acesteia în acord cu normele de igienă și sănătate publică. Sunt invocate și efecte precum prelungirea duratei de viață a clădirilor și instalațiilor, precum și îmbunătățirea exploatării acestora.
La capitolul impact social, ministerul menționează creșterea calității serviciilor de educație, stimularea frecventării cursurilor, asigurarea egalității de șanse și a accesului la educația de bază, în special în zone defavorizate, precum și creșterea capacității instituționale pentru gestionarea proiectelor.
Documentul mai arată că proiectul a fost publicat pe pagina de internet a ministerului, în cadrul procedurii de transparență decizională prevăzute de Legea nr. 52/2003. De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a solicitat structurilor asociative ale administrației publice locale propuneri și sugestii asupra proiectului.
Nota de fundamentare este semnată de ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian, și este avizată favorabil de ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán, precum și de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare.
