Ministrul Finanțelor susține că România traversează cea mai rapidă perioadă de încetinire a inflației din ultimii ani, după ce rata anuală a coborât la 6,2% în august, față de 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Potrivit datelor prezentate, această evoluție apare într-un moment în care corecția deficitului bugetar începe să producă efecte vizibile asupra echilibrelor economice, fără oprirea investițiilor publice.
Ministrul Finanțelor explică faptul că reducerea inflației nu este pusă exclusiv pe seama unui efect statistic, deși ieșirea din calcul a scumpirilor din vara trecută contribuie important la rezultatul actual. O parte relevantă a schimbării este legată, potrivit explicațiilor sale, de temperarea cererii interne, reducerea deficitului și scăderea costurilor de finanțare suportate de stat.
Pentru români, diferența importantă este că ritmul general al scumpirilor încetinește, chiar dacă nivelul actual al prețurilor rămâne ridicat după creșterile acumulate în ultimii ani. Ministrul Finanțelor avertizează că o inflație de 6,2% continuă să fie mare, iar revenirea veniturilor reale se produce mai lent decât îmbunătățirea observată în statisticile lunare.
Ministrul Finanțelor arată unde s-au redus presiunile asupra prețurilor
Datele pentru august indică o scădere lunară de 0,08% a prețurilor de consum atunci când combustibilii sunt excluși, ceea ce sugerează o temperare în mai multe zone ale consumului curent. Ministrul Finanțelor evidențiază și scăderea cu 0,7% a prețurilor alimentelor într-o singură lună, în timp ce legumele și fructele sunt mai ieftine decât în urmă cu un an.
Presiunea principală rămasă asupra prețurilor vine, conform informațiilor prezentate, din piața externă a petrolului, unde benzina și motorina sunt singurele categorii cu creșteri de două cifre. Ministrul Finanțelor spune că România nu poate controla această evoluție externă, însă poate limita efectele ei prin menținerea unor echilibre interne mai solide și prin reducerea vulnerabilităților fiscale.
Corecția începută în vara anului trecut a urmărit tocmai această schimbare de direcție, după o perioadă în care deficitul ridicat, necesarul mare de finanțare și inflația persistentă se alimentau reciproc. Ministrul Finanțelor afirmă că bugetul preluat în iunie 2025 nu mai putea continua pe același model, deoarece fiecare lună fără ajustări adăuga datorie și costuri suplimentare de finanțare.
În primele șapte luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor prezintă aceste cifre drept dovada că dezechilibrul poate fi redus fără oprirea șantierelor, ceea ce păstrează investițiile ca motor important pentru următoarea etapă economică.
Ministrul Finanțelor leagă dezinflația de reducerea deficitului
Un element sensibil rămâne costul datoriei publice, deoarece aproape jumătate din deficitul acestui an, echivalentul a aproximativ 3% din PIB, este reprezentat exclusiv de plata dobânzilor acumulate în anii anteriori. Ministrul Finanțelor subliniază că fiecare reducere a costului de finanțare poate elibera resurse pentru spitale, școli, autostrăzi și alte investiții care au efect direct asupra economiei.
Mesajul transmis este că dezinflația și reducerea deficitului nu trebuie privite separat, deoarece ambele depind de disciplină bugetară, cheltuieli controlate și respectarea țintelor asumate. Ministrul Finanțelor susține că obiectivul este mutarea creșterii economice dinspre consum finanțat prin datorie către investiții și venituri reale, capabile să susțină cererea într-un mod mai stabil.
Totuși, datele mai bune din august nu șterg pierderea de putere de cumpărare acumulată, mai ales în condițiile în care media inflației din ultimele douăsprezece luni rămâne aproape de 9,5%. Ministrul Finanțelor recunoaște că efectul resimțit de populație rămâne apăsător în facturi și la raft, motiv pentru care procesul de corecție este prezentat drept o prioritate care trebuie continuată.
Următoarea etapă depinde, în viziunea prezentată, de refacerea încrederii în economie, astfel încât familiile și companiile să poată lua din nou decizii pe termen mai lung. Oficialul leagă această revenire de predictibilitate, reguli stabile, respectarea țintelor asumate și capacitatea statului de a-și plăti obligațiile fără întârzieri.
Investițiile sunt prezentate drept baza relansării economice
Încetinirea creșterii prețurilor este prezentată ca un sprijin pentru puterea de cumpărare, deoarece salariile și pensiile își pierd mai lent valoarea atunci când inflația coboară. Ministrul Finanțelor consideră că astfel poate reveni treptat o cerere internă susținută de venituri reale, în locul consumului bazat pe deficite și împrumuturi tot mai costisitoare.
Direcția anunțată pentru perioada următoare pune accent pe energie, industrie, infrastructură, fonduri europene și capital românesc, toate prezentate drept componente ale unei creșteri mai sănătoase. Acesta avertizează însă că drumul nu este încheiat, iar România nu își permite revenirea la dezechilibrele severe care au impus corecțiile începute în vara anului trecut.
În esență, mesajul transmis este că scăderea inflației capătă relevanță doar dacă este însoțită de disciplină fiscală, costuri mai mici de finanțare și investiții care susțin dezvoltarea pe termen lung. Ministrul Finanțelor indică actualele cifre drept prime semne ale unei corecții reale, dar admite că efectele complete asupra nivelului de trai și încrederii vor apărea mai lent decât schimbarea statisticilor.
