Sorin Grindeanu anunță că România are nevoie de o nouă rectificare bugetară în luna noiembrie, după ce Guvernul Niculescu a aprobat în regim de urgență prima ajustare a bugetului, destinată finanțării serviciilor esențiale și achitării obligațiilor statului. Liderul politic consideră că măsurile adoptate reprezintă doar o soluție imediată, în condițiile în care situația finanțelor publice trebuie clarificată înaintea pregătirii bugetului pentru anul viitor.
Sorin Grindeanu explică faptul că prima rectificare permite direcționarea fondurilor către spitale, medicamente, pensii și servicii sociale, dar și către achitarea unor datorii acumulate în relația cu firmele românești. Prin aceste alocări, autoritățile urmăresc să asigure funcționarea serviciilor publice până la sfârșitul anului și să reducă presiunea financiară asupra companiilor care așteaptă plăți de la stat.
Sorin Grindeanu insistă însă că finanțarea cheltuielilor urgente nu rezolvă problema obligațiilor restante, pentru care solicită o evidență completă și transparentă înaintea următoarei rectificări. Pentru români, miza privește atât continuitatea plăților sociale și a serviciilor medicale, cât și modul în care Guvernul va administra resursele disponibile într-o economie afectată de contracție.
Sorin Grindeanu cere o nouă rectificare bugetară în noiembrie
Sorin Grindeanu susține organizarea unei a doua rectificări bugetare la jumătatea lunii noiembrie, după publicarea prognozei oficiale a Comisiei Europene și a rapoartelor Institutului Național de Statistică. Aceste documente ar urma să ofere informații suplimentare despre evoluția economiei și să permită evaluarea mai precisă a cheltuielilor, veniturilor și obligațiilor financiare ale statului.
Una dintre principalele schimbări solicitate de Sorin Grindeanu este prezentarea diferențelor dintre deficitul cash și deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA, astfel încât situația bugetară să reflecte inclusiv obligațiile neachitate. Deficitul cash urmărește banii încasați și plătiți efectiv, în timp ce metodologia ESA contabilizează și anumite obligații recunoscute, chiar dacă plățile corespunzătoare nu au fost încă efectuate.
Sorin Grindeanu consideră că această diferență este esențială pentru înțelegerea situației financiare, deoarece amânarea unor plăți poate reduce temporar deficitul cash fără eliminarea obligațiilor existente. În opinia sa, prezentarea unui deficit mai mic nu trebuie confundată automat cu reducerea datoriilor statului, mai ales atunci când există facturi restante către furnizori și beneficiari.
Solicitarea plății datoriilor și clarificări de la Ministerul Finanțelor
Sorin Grindeanu îi cere ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să identifice și să prezinte integral obligațiile restante ale statului, inclusiv cele aferente concediilor medicale, rambursărilor de TVA și compensărilor pentru energie. Solicitarea vizează și lucrările de investiții pentru care există sume neachitate, astfel încât următoarea rectificare să ofere o imagine mai completă asupra presiunilor bugetare.
În același timp, Sorin Grindeanu precizează că această solicitare nu reprezintă un conflict cu ministrul Finanțelor, ci o etapă necesară pentru stabilirea situației reale a finanțelor publice. Plata restanțelor ar putea contribui la îmbunătățirea lichidității companiilor românești, în special a celor care au executat lucrări sau au furnizat servicii pentru instituțiile statului.
Sorin Grindeanu critică și abordarea potrivit căreia neefectuarea unor plăți ar putea fi prezentată drept economie bugetară, adresându-i un mesaj direct lui Ilie Bolojan. În explicația sa, obligațiile amânate continuă să existe și trebuie reflectate în situația financiară a statului, indiferent de momentul în care sunt achitate efectiv.
Avertizare asupra problemelor economiei României
Sorin Grindeanu invocă datele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, potrivit cărora economia României este estimată să înregistreze o contracție de 0,4% în 2026. Perspectivele prezentate indică și o reducere de 3,3% a producției industriale, evoluție care arată dificultățile cu care se confruntă activitatea economică în acest an.
Un alt indicator evidențiat de Sorin Grindeanu privește puterea de cumpărare a salariului mediu net, pentru care este anticipată o scădere de 3,3%, descrisă drept cea mai importantă de după criza financiară. Această evoluție ar însemna o diminuare a posibilităților de consum ale angajaților, într-un context în care inflația ridicată și deprecierea leului exercită presiuni suplimentare asupra veniturilor.
Sorin Grindeanu consideră că măsurile de austeritate aplicate în ultima perioadă au transferat o parte importantă a costurilor economice către populație și companii, fără ca reformele și relansarea promise să producă rezultatele așteptate. Din această perspectivă, solicitarea unei noi rectificări nu privește exclusiv organizarea cheltuielilor publice, ci și necesitatea schimbării direcției politicilor economice.
Trecerea de la austeritate la relansare economică
Sorin Grindeanu susține că prioritatea Guvernului trebuie să fie protejarea veniturilor populației, plata obligațiilor existente și crearea condițiilor pentru reluarea creșterii economice, în locul continuării politicilor de austeritate. Obiectivul prezentat presupune stimularea unei economii capabile să producă mai mult, sprijinirea investițiilor companiilor și dezvoltarea unor locuri de muncă mai bine remunerate.
În această abordare, Sorin Grindeanu leagă pregătirea bugetului pentru anul viitor de clarificarea obligațiilor financiare existente, considerând că orice strategie economică trebuie construită pornind de la date complete. O asemenea evaluare ar permite identificarea sumelor deja angajate și a resurselor necesare pentru funcționarea serviciilor publice, înaintea stabilirii noilor priorități de finanțare.
Sorin Grindeanu pune astfel presiune pentru o schimbare a modului în care sunt prezentate și administrate finanțele publice, într-un moment în care indicatorii economici indică dificultăți importante. Următoarea etapă indicată este rectificarea de la jumătatea lunii noiembrie, care ar trebui să clarifice obligațiile restante și să ofere baza pentru un buget orientat către plata datoriilor și relansarea economiei.
