Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat un caz care lovește direct în încrederea românilor că pădurile țării sunt protejate corect. În urma unor verificări ale Gărzii Forestiere de la Timișoara, în zona Direcției Silvice Caraș-Severin, au fost controlate 55 de pepiniere, adică locuri esențiale pentru pădurile de mâine.
Ministrul Mediului spune că rezultatul este revoltător: aproximativ 250.000 de puieți care apăreau în documente nu au fost găsiți pe teren. „Așa se fură pădurile viitoare”, a transmis Diana Buzoianu, explicând că prejudiciul estimat este de 77.000 de lei, dar miza reală depășește cu mult suma oficială.
Puieți dispăruți
Ministrul Mediului a descris situația ca pe o fraudă care nu afectează doar prezentul, ci și anii următori, pentru că acești puieți trebuiau plantați în păduri. Lipsa lor înseamnă mai puțină regenerare, mai puțină protecție naturală și o lovitură dată direct viitorului fondului forestier.
Ministrul Mediului atrage atenția că pepinierele nu sunt simple evidențe administrative, ci punctul de plecare pentru pădurile care ar trebui să rămână generațiilor următoare. Când ele există doar pe hârtie, românii pierd bani publici, timp și încredere.
Documente false
Ministrul Mediului a afirmat că personalul silvic responsabil știa despre lipsa puieților, dar ar fi continuat să treacă în acte existența lor. În unele situații, potrivit datelor prezentate, ar fi fost decontate lucrări de întreținere pentru culturi care nu mai existau efectiv pe teren.
Ministrul Mediului a rezumat ruptura dintre acte și realitate printr-o formulare dură: documentele arătau una, terenul arăta alta. Garda Forestieră de la Timișoara a făcut sesizare către organele penale, iar cazul urmează să arate ce măsuri vor fi luate.
Ministrul Mediului a criticat și reacția internă a Direcției Silvice Caraș-Severin, unde sancțiunile au însemnat reduceri salariale de 10% și avertismente scrise. „E revoltător”, a spus Diana Buzoianu, sugerând că asemenea răspunsuri nu pot curăța singure sistemul.
Reforma Romsilva
Ministrul Mediului leagă cazul de reforma Romsilva, lansată pentru a schimba modul în care sunt evaluați șefii de ocoale. Elementul central îl reprezintă contractele de mandat, cu criterii clare de performanță și consecințe concrete.
Ministrul Mediului susține că, de anul viitor, cine nu îndeplinește criteriile stabilite nu va mai primi simple avertismente. În schimb, atunci când lucrările planificate, inclusiv cele din pepiniere, nu sunt realizate efectiv, poate urma desfacerea contractului.
Ministrul Mediului spune că nu a acceptat argumentele celor care susțineau că Romsilva se gestionează intern suficient de bine. Cazul din Caraș-Severin devine astfel o probă că sistemul are nevoie de presiune reală, evaluare obiectivă și răspundere locală.
Impact pentru români
Ministrul Mediului explică de ce acest caz contează enorm pentru români: pădurile nu sunt doar o temă de mediu, ci o protecție pentru comunități, climă, sol, apă și economie. Când viitoarele plantări sunt compromise, efectele se văd ani la rând. Ministrul Mediului transmite că munca din ultimele luni lasă mecanisme poate imperfecte, dar capabile să permită „o curățenie a sistemului” în domeniul silvic. Mesajul este simplu: nu discursuri, ci fapte și rezultate.
Ministrul Mediului a felicitat Garda Forestieră de la Timișoara și Garda Forestieră Națională pentru scoaterea la lumină a cazului. Pentru români, acesta este semnalul că frauda din păduri nu mai poate fi ascunsă în registre și închisă cu sancțiuni formale.
Cazul puieților dispăruți arată cât de fragil poate fi viitorul pădurilor atunci când hârtia înlocuiește realitatea din teren. Ministrul Mediului transformă acest episod într-un test pentru reforma Romsilva, iar miza este clară: pădurile neapărate astăzi nu vor mai exista mâine.
