Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pregateste aprobarea Catalogului national al zonelor prioritare pentru biodiversitate, un document care ar urma sa stabileasca mai clar teritoriile importante pentru protejarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice. Ordinul prezentat de Diana Buzoianu introduce obligatii privind publicarea informatiilor, gestionarea zonelor care se suprapun cu pajisti permanente si raportarea datelor catre institutiile europene.
Miza depaseste insa realizarea unei simple liste administrative. Catalogul ar trebui sa devina un instrument prin care autoritatile identifica, monitorizeaza si protejeaza ecosistemele cu o valoare ridicata pentru natura, inclusiv padurile primare si seculare, turbariile, pasunile, zonele umede si pajistile bogate in specii.
Catalog national pentru protectie
Ordinul prevede aprobarea oficiala a Catalogului national al zonelor prioritare pentru biodiversitate. Lista exacta a acestor teritorii va fi inclusa intr-o anexa care face parte din actul normativ.
Prin aceasta masura, zonele importante pentru conservarea naturii vor putea fi reunite intr-un cadru national comun. Efectul principal ar putea fi o mai buna coordonare intre protectia mediului, agricultura si obligatiile asumate de Romania la nivelul Uniunii Europene.
Catalogul poate deveni baza pentru stabilirea unor obiective clare de conservare. In acelasi timp, monitorizarea acestor teritorii ar trebui sa permita identificarea mai rapida a degradarii habitatelor, a pierderii speciilor sau a interventiilor care pot afecta echilibrul natural.
Documente publicate in 15 zile
Ministerul Mediului va trebui sa publice pe pagina sa de internet documentele aferente zonelor prioritare. Termenul prevazut este de 15 zile de la intrarea in vigoare a ordinului.
Publicarea poate creste transparenta, deoarece cetatenii, proprietarii de terenuri, organizatiile de mediu si autoritatile locale vor putea consulta informatiile relevante. Oamenii vor putea afla mai usor daca un teren, o padure, o pajiste sau o zona umeda este inclusa in catalog si ce documente sunt asociate acesteia.
Aceasta transparenta este importanta si pentru evitarea conflictelor. Informatiile publice pot clarifica limitele zonelor, masurile de conservare si responsabilitatile institutiilor implicate.
Pajistile primesc reguli suplimentare
Un punct important al ordinului priveste zonele prioritare care se suprapun cu pajisti permanente. In aceste cazuri, modificarea anumitor documente, realizata dupa obtinerea avizului autoritatii centrale din agricultura, va necesita din nou avizul acestei institutii.
Masura incearca sa mentina un echilibru intre protejarea naturii si utilizarea agricola a terenurilor. Pajistile permanente nu sunt doar suprafete folosite pentru pasunat. Ele pot adaposti plante, insecte si animale importante pentru biodiversitate si pot contribui la protejarea solului.
Regulile suplimentare pot reduce riscul ca schimbarile administrative sa afecteze necontrolat aceste ecosisteme. Totusi, aplicarea lor va depinde de modul in care autoritatile vor colabora si de claritatea documentelor publicate.
Ecosistemele valoroase, mai bine monitorizate
Strategia europeana urmareste protejarea legala a cel putin 30% din suprafata terestra si 30% din zona maritima a Uniunii Europene. Cel putin o treime din zonele protejate, adica aproximativ 10% din uscat si 10% din mare, ar trebui sa beneficieze de protectie stricta.
O atentie speciala este acordata padurilor primare si seculare, descrise drept ecosisteme esentiale pentru natura. Acestea adapostesc numeroase specii, dar stocheaza si cantitati importante de carbon.
Documentul mentioneaza si turbariile, pasunile, zonele umede si pajistile bogate in specii. Protejarea acestora poate limita degradarea solului, poate sustine retinerea apei si poate reduce pierderea habitatelor naturale.
Dupa cum arata strategia europeana, este necesar ca aceste ecosisteme sa fie „definite, cartografiate, monitorizate si protejate cu strictete”.
Romania raporteaza datele europene
Autoritatea centrala pentru protectia mediului va raporta baza de date a zonelor prioritare conform procedurilor stabilite de Comisia Europeana si Agentia Europeana de Mediu.
Pentru romani, aceasta raportare conteaza deoarece permite verificarea progreselor facute de Romania. Datele pot arata daca zonele valoroase sunt protejate doar pe hartie sau daca exista masuri reale de conservare si monitorizare.
Catalogul este legat si de obiectivele europene privind reducerea emisiilor cu cel putin 55% pana in 2030 si atingerea neutralitatii climatice pana in 2050. Protejarea ecosistemelor bogate in carbon poate contribui atat la conservarea naturii, cat si la limitarea efectelor schimbarilor climatice.
