ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, anunta ca vremea mai rece de la inceputul intervalului intra intr-un proces de incalzire graduala in aproape toata tara. Conform estimarilor ANM, temperatura medie diurna va urca de la 4…16°C in primele zile, cu abateri negative de 1…5°C, catre 8…18°C spre finalul perioadei, valori apropiate de mediile multianuale in majoritatea regiunilor agricole. Maximele se vor situa intre 6…21°C, iar minimele intre 2…15°C, cu valori mai scazute in depresiuni.
ANM subliniaza ca regimul termic din sol se mentine favorabil inceputului de toamna agricola. Temperatura medie diurna la adancimile de 5 si 10 cm va oscila intre 7…18°C in marea parte a arealelor agricole. Aceste limite sunt, in general, propice pentru germinare si rasarire la culturile de rapita si orz infiintate in epoca optima, dar si pentru continuarea lucrarilor de semanat la graul de toamna, acolo unde terenul permite accesul utilajelor.
La capitolul precipitatii, ANM prognozeaza ploi insotite de intensificari ale vantului, cu cantitati de apa mai insemnate din punct de vedere agricol in toate zonele de cultura. In lunci si in zonele joase se vor crea conditii pentru formarea cetii. Pe durata acestor episoade umede, lucrarile agricole de sezon vor fi sistate temporar in aproape intreaga tara, avertizeaza specialistii.
Analiza ANM privind rezervele de umiditate pe profilul de sol 0–20 cm (ogor) indica un tablou diferentiat. Umiditatea se incadreaza in limite satisfacatoare, apropiate de optim si chiar optime in Maramures si Transilvania, in cea mai mare parte a Moldovei si a Crisana, precum si izolat in centrul si sud-estul Dobrogei, nordul Munteniei si nord-estul Banatului. In schimb, deficite de apa in sol, specifice secetei pedologice moderate, puternice sau chiar extreme, se vor semnala in Oltenia, pe suprafete extinse din Muntenia, Dobrogea si Banat, izolat in vestul Crisana si in sud-estul Moldovei.
In aceste conditii agro-meteorologice, ANM anticipeaza o evolutie in general buna a ritmurilor vegetative pentru culturile de toamna pe aproape tot teritoriul agricol. O exceptie o pot reprezenta depresiuni din centrul si nordul tarii, unde procesele de vegetatie vor inainta usor mai lent, pe fondul temperaturilor minime mai scazute si al posibilelor ceate persistente.
Pe culturile prasitoare, ANM indica faptul ca la hibrizii tardivi de porumb se atinge maturitatea deplina, in proportie de 75–100% in cea mai mare parte a zonelor de cultura. Suprafetele recoltate se extind si, local, se pot chiar finaliza. In bazinele specializate, sfecla de zahar acumuleaza zahar in radacina si ajunge la maturitatea tehnologica, fiind posibila declansarea recoltarii in functie de conditiile de camp.
Pentru culturile de toamna, rapita semanata in epoca optima va parcurge fazele de germinare–rasarire (10–100%) si aparitia primelor frunze (10–50%). Orzul si graul de toamna infiintate pe suprafete restranse vor marca germinarea si rasarirea (10–30%), iar lucrarile de semanat se vor extinde in aproape toate zonele de cultura, in masura in care regimul de umiditate permite intrarea in teren. La cultura de cartof, recoltarea se poate definitiva in cea mai mare parte a tarii.
In pomicultura, ANM mentioneaza ca pomii fructiferi vor continua procesele de maturare a fructelor si a lemnului, concomitent cu recoltarea, ingalbenirea si caderea fiziologica a frunzelor. In viticultura, in majoritatea podgoriilor, lucrarile de recoltare se pot incheia, in timp ce maturarea lemnului, ingalbenirea si caderea frunzelor vor continua conform sezonului.
ANM spune ca fereastra termica mai blanda de la finalul intervalului, dublata de aportul de precipitatii, sustine in ansamblu inceputul de vegetatie la culturile de toamna si finalizarea recoltarii culturilor tarzii, cu mentiunea ca episoadele de ploaie si vant pot impune pauze tehnice in camp.
