Ministrul Apărării, Radu Miruță, transmite că, înainte ca miliarde de euro din programul SAFE să ajungă în România, a considerat esențial să se facă „un lucru simplu și rar în administrație: ordine”. Ministrul Apărării susține că nu a așteptat declanșarea unor scandaluri, ci „a aprobat controale” și „a cerut explicații”, iar acolo unde au fost identificate nereguli a trimis cazul către instituțiile de anchetă.
Ministrul Apărării își descrie abordarea ca una de „toleranță ZERO pentru nereguli”, insistând că miza nu este doar financiară, ci ține de felul în care este protejată funcționarea unei instituții cu „responsabilități esențiale pentru siguranța națională”.
Achiziții, lucrări, abuzuri
Ministrul Apărării indică drept prim exemplu Brigada 122 Logistică Muntenia, unde controalele ar fi scos la iveală „1.083 de achiziții directe de la aceeași firmă, în 2 ani”. Potrivit descrierii, au existat situații în care criteriul era „prețul cel mai mic”, dar achiziția ar fi fost făcută „la prețul cel mai mare”, în detrimentul altor ofertanți. Măsurile anunțate: sesizarea Parchetului Militar și declanșarea cercetării administrative.
Ministrul Apărării menționează și Cazarma 957 Cincu, unde ar fi fost recepționată o lucrare de aproximativ 1 milion de lei fără îndeplinirea integrală a clauzelor contractuale. În acest caz, spune că a fost dispusă cercetare administrativă și măsuri pentru recuperarea prejudiciului.
Sesizări la DNA
Ministrul Apărării descrie apoi un caz cu potențial de impact public major: o „cabană ilegală, cu 5 camere și 3 băi”, construită fără autorizație de un privat în unitate militară la Stâna de Vale și oferită spre închiriere pe site-uri turistice. Conform mesajului, au fost trimiși cei considerați vinovați la Parchetul Militar, contractul de închiriere a fost reziliat și s-a dispus eliberarea terenului.
Ministrul Apărării indică și situația a „5 posturi de medic înființate ilegal” la Spitalul Militar Central București, pentru care ar fi fost angajați medici care lucrau deja în același spital, ca al doilea loc de muncă. Patru dintre cei cinci ar fi medici militari care „nu aveau dreptul la un al doilea contract de muncă tot cu MApN”. Măsurile: sesizarea DNA și declanșarea cercetării disciplinare interne.
Recuperarea prejudiciilor
Ministrul Apărării mai arată către Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială, unde un medic ar fi avut în contract „încă 3,5 ore suplimentare zilnic” fără a se putea dovedi pontajul. Aici, spune că a sesizat Parchetul Militar și a declanșat cercetarea administrativă.
Ministrul Apărării include și o licitație pentru corturi de adăpost destinate Armatei Române, o procedură despre care afirmă că era deja analizată de DNA pentru condiții restrictive nejustificate, iar corturile livrate ar fi avut „deficiențe majore”. Valoarea totală a contractelor-cadru este indicată la 44 milioane lei, iar măsura anunțată este sesizarea DNA.
Toleranță zero, public
Ministrul Apărării își încheie poziția cu o linie fermă: „Într-un minister care gestionează bugete consistente și responsabilități esențiale pentru siguranța națională, regulile nu sunt opționale.” Tot el adaugă că există mecanisme interne în Armata Română pentru „a scoate în față și a extirpa astfel de cazuri”, dar „trebuie doar să vrem”.
Ministrul Apărării lasă, astfel, un mesaj dublu: către sistem, că verificările vor continua, și către public, că intrarea banilor SAFE trebuie să fie precedată de disciplină administrativă. În termeni politici, pariul este simplu: dacă „ordinea” vine înaintea finanțării, încrederea poate veni înaintea următoarei crize.
