ANM, Administrația Națională de Meteorologie, transmite un nou tablou îngrijorător pentru zona montană, valabil în intervalul 13 aprilie 2026, ora 21, până în 15 aprilie 2026, ora 21. Cele mai sensibile sectoare sunt în Carpații Meridionali, în Munții Făgăraș și Bucegi, dar și în grupele Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, unde la altitudini mari riscul de avalanșă este evaluat la nivelul 3, adică însemnat.
ANM arată că deasupra vechiului strat înghețat s-au depus noi acumulări de zăpadă, inclusiv zăpadă proaspătă în ultimele 48 de ore, iar această combinație face ca partea superioară a stratului să aibă o rezistență mai scăzută. În plus, pe creste există plăci de vânt, cornișe mari și depozite consistente de zăpadă pe multe văi, exact elementele care pot favoriza declanșări periculoase.
În Făgăraș și Bucegi, pericolul este mai pronunțat la peste 1800 de metri, iar în Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu la peste 2000 de metri. Acolo, potrivit datelor oficiale, pot apărea avalanșe de dimensiuni medii și chiar mari, mai ales atunci când stratul este supraîncărcat de turiști sau schiori. Este un detaliu foarte important, pentru că avertizarea nu descrie doar un risc teoretic, ci un pericol care poate fi amplificat direct de prezența oamenilor pe trasee sau pe pantele înclinate.
Schimbarea vremii este elementul central al acestei evoluții. După o perioadă mai rece decât normalul, cu ninsori slabe pe alocuri și vânt care a spulberat zăpada pe creste, urmează o încălzire treptată. Această creștere a temperaturilor înseamnă umezirea stratului superficial, pierderea coeziunii și apariția curgerilor de zăpadă.
În multe masive, inclusiv în Carpații Orientali, de la Rodnei și Călimani-Bistriței până la Ceahlău, riscul este moderat la altitudinile mari, dar asta nu înseamnă lipsa pericolului. Dimpotrivă, condițiile rămân favorabile pentru avalanșe mici și izolat medii, în special pe pantele mai înclinate și în zonele unde zăpada recentă s-a depus peste straturi mai vechi și mai dure.
La altitudini mai joase, riscul scade, dar nu dispare. Sub 1800 sau 2000 de metri, în funcție de masiv, stratul este deja umezit, redus și vulnerabil la încălzire suplimentară și la ploi trecătoare. Asta înseamnă că și zonele considerate mai accesibile pot ascunde curgeri izolate sau avalanșe mici, mai ales pe văi și pe pantele unde s-au păstrat depozite mai vechi de zăpadă.
Prognoza pentru următoarele două zile nu aduce un decor stabil de primăvară montană, ci o combinație complicată. Vor exista precipitații slabe, mai ales ploi, iar la peste 2000 de metri apar trecător și lapoviță sau ninsoare. În același timp, vântul va avea intensificări temporare de 50 până la 70 km/h, mai ales în zonele înalte din Carpații Meridionali și în grupele centrale și sudice ale Orientalilor.
Aceste detalii contează enorm. Vântul poate muta zăpada și poate forma sau reactiva plăci instabile, în timp ce ploile și temperaturile pozitive umezesc suplimentar stratul și îi reduc stabilitatea. Ceața anunțată pe alocuri adaugă încă un factor de risc, pentru că reduce vizibilitatea exact în zone unde alegerea traseului și citirea terenului pot face diferența dintre o tură controlată și o situație critică.
Datele despre grosimea stratului confirmă că încă există cantități mari de zăpadă în anumite puncte cheie. La 13 aprilie, la Vârful Omu erau măsurați 224 cm, la Bâlea-Lac 181 cm, la Țarcu 141 cm, la Călimani 116 cm și la Ceahlău 84 cm. Chiar dacă stratul a scăzut în medie în aria montană, valorile rămân suficiente pentru a susține episoade periculoase în zonele expuse.
Muntele nu trebuie tratat superficial în următoarele zile. În special în masivele cu risc însemnat, orice deplasare la altitudine mare presupune o expunere crescută, iar supraîncărcarea stratului de zăpadă de către turiști sau schiori este menționată explicit ca factor de agravare.
Tocmai de aceea aceste avertizări trebuie respectate. Ele arată că pericolul nu vine doar din cantitatea de zăpadă, ci din modul în care aceasta este așezată, încălzită, umezită și modelată de vânt. Chiar și acolo unde riscul este moderat sau redus, pot exista avalanșe mici, curgeri și zone instabile, suficiente pentru a provoca accidente grave pe teren abrupt.
