Ministrul Muncii, Dragol Pâslaru, intră într-o etapă decisivă pentru reforma salarizării publice, după ce Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a început consultările pregătitoare pentru noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice.
Ministrul Muncii a anunțat că a primit mandatul de a discuta cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterii salariilor demnitarilor până în 2031, într-un moment în care România caută echilibru între presiunea bugetară și nevoia unei reforme unitare.
Ministrul Muncii a explicat că, după discuția cu prim-ministrul Ilie Bolojan, va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a susține această poziție în procesul de renegociere finală a PNRR. Ministrul Muncii recunoaște că subiectul este sensibil, mai ales pentru că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost aceea că viitoarea lege a salarizării trebuie aplicată unitar în întreg sectorul public.
Ministrul Muncii spune însă că este datoria sa să folosească toate argumentele disponibile pentru a încerca să obțină o evaluare diferită, într-un dosar cu impact direct asupra angajaților publici și asupra contribuabililor. Ministrul Muncii transmite că reforma salarizării unitare este necesară, deoarece sistemul actual a acumulat prea multe excepții, sporuri și dezechilibre care au slăbit încrederea publică.
Ministrul Muncii susține că discuția nu este dacă legea trebuie să fie unitară, inclusiv cu o grilă aliniată pentru demnitari, ci cum poate fi aplicată reforma fără să provoace noi tensiuni sociale. Ministrul Muncii afirmă că România este prea săracă pentru a nu remunera adecvat și unitar persoanele cu responsabilitatea de a conduce instituții importante, dar Ministrul Muncii insistă că momentul fiscal cere prudență.
Ministrul Muncii avertizează că demnitarii nu pot deveni beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete, în timp ce alte categorii de angajați au creșteri limitate sau inexistente din cauza spațiului bugetar disponibil. Ministrul Muncii consideră că echitatea trebuie să fie vizibilă nu doar în ierarhia finală a grilelor, ci și în efortul de ajustare pe care îl fac cei aflați în funcții de demnitate publică.
Ministrul Muncii a început consultările cu reprezentanții familiilor ocupaționale, inclusiv confederațiile sindicale reprezentative, Ministerul Sănătății, organizațiile din sănătate și asistență socială, Ministerul Culturii și partenerii sociali din cultură. Ministrul Muncii a discutat și cu Ministerul Educației și Cercetării, reprezentanții din învățământ, instituțiile din apărare, ordine publică și securitate națională, precum și cu organizațiile sindicale reprezentative.
Ministrul Muncii transmite că aceste întâlniri sunt importante pentru ascultarea propunerilor și observațiilor formulate de instituțiile și organizațiile participante, înaintea fundamentării viitoarei propuneri legislative. Ministrul Muncii va continua procesul de consultare săptămâna viitoare, cu reuniuni dedicate administrației publice centrale și locale, diplomației, justiției și familiei ocupaționale „Demnitate publică”.
Ministrul Muncii spune că va merge la Bruxelles „cu acest mandat clar”, pentru a apăra o reformă corectă, sustenabilă și responsabilă, care tratează serios atât angajații din sectorul public, cât și contribuabilii. Ministrul Muncii afirmă că o înghețare temporară sau măcar o reeșalonare a creșterilor pentru demnitari devine mai mult decât oportună, în condițiile sociale și bugetare actuale.
Ministrul Muncii insistă că România își va respecta angajamentul pentru implementarea deplină și unitară până în 2031, inclusiv pentru funcțiile de demnitate publică. Ministrul Muncii admite că nu poate garanta rezultatul discuțiilor, dar Ministrul Muncii promite că poziția României va fi susținută „ferm și argumentat” în fața Comisiei Europene.
Ministrul Muncii aduce astfel în centrul dezbaterii o temă care contează enorm pentru români, deoarece salariile din sectorul public, contribuțiile plătite de cetățeni și încrederea în stat depind de modul în care această reformă va fi construită. Ministrul Muncii transformă reforma salarizării într-un test de responsabilitate politică, iar concluzia este că România are nevoie de reguli clare, aplicate echilibrat, nu de noi privilegii percepute ca nedrepte.
