Ministrul Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat o decizie cu impact major pentru sistemul feroviar românesc, după ce a respins bugetele de venituri și cheltuieli propuse pentru CFR Călători și CFR SA. Radu Miruță spune că documentele, în forma prezentată, ar fi oficializat pierderi mai mari și datorii mai mari, motiv pentru care a refuzat să le aprobe.
Ministrul Transporturilor susține că nu poate accepta un buget construit pe cifre care nu au acoperire reală, mai ales într-un sector în care miliarde de lei din bani publici sunt direcționate anual. Mesajul său este direct: 2026 trebuie să aducă pierderi mai mici, nu o continuare a acelorași probleme puse pe hârtie într-o formă mai convenabilă.
Ministrul Transporturilor a explicat că a cerut refacerea bugetelor pe baza unui plan „real, măsurabil și verificabil” de reducere a cheltuielilor. Nu este vorba doar despre o corecție contabilă, ci despre o schimbare de abordare în companiile feroviare ale statului.
Potrivit lui Radu Miruță, i s-a cerut să aprobe un buget care ar fi făcut pierderile mai mari să pară acceptabile. „Am refuzat”, a transmis oficialul, insistând că pierderile nu pot fi cosmetizate prin estimări optimiste sau prin mutarea presiunii financiare asupra contribuabililor.
Ministrul Transporturilor a indicat o problemă gravă la CFR Călători: includerea la alte venituri a sumei de 785 de milioane de lei. Acești bani ar fi fost prezentați ca o posibilă subvenție suplimentară de la stat pentru serviciul public de transport feroviar, însă suma nu este aprobată în bugetul statului.
Cu alte cuvinte, compania ar fi trecut în buget bani care nu există legal și concret. Efectul era major: pe hârtie, pierderea se transforma în profit. Radu Miruță a descris situația drept o practică inacceptabilă, spunând că „asta nu înseamnă management”, ci o formă de ascundere a problemelor reale.
Ministrul Transporturilor a atras atenția și asupra CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară. În bugetul propus pentru 2026, pierderile ar fi urmat să crească cu 32,9%, adică aproximativ 700 de milioane de lei.
Această cifră este importantă pentru români deoarece infrastructura feroviară influențează direct calitatea călătoriilor, siguranța, întârzierile și condițiile din trenuri. Dacă pierderile cresc, iar eficiența nu se îmbunătățește, nota de plată rămâne tot la stat și, în final, la contribuabili.
Ministrul Transporturilor a cerut eliminarea sumelor fără acoperire bugetară legală, fundamentarea bugetului doar pe venituri reale și aprobate, dar și un plan concret de eficientizare. Aceste cerințe arată că aprobarea bugetelor nu mai poate fi tratată ca o formalitate.
Radu Miruță spune că banii publici nu trebuie să intre într-o „sită”, în care resursele sunt turnate constant, dar rezultatele se văd prea puțin. Pentru pasageri, asta înseamnă o întrebare simplă: de ce se cheltuie atât de mult, dar condițiile din trenuri rămân adesea sub așteptări?
Ministrul Transporturilor leagă direct bugetele CFR de experiența călătorilor. Curățenia, condițiile decente și respectul față de pasageri nu sunt detalii secundare, ci rezultatul modului în care sunt gestionați banii publici.
Pentru români, decizia contează pentru că pune presiune pe companiile feroviare să explice clar ce fac cu fondurile primite. Nu este suficient ca statul să acopere pierderi an după an, dacă nu există o direcție verificabilă de reducere a cheltuielilor și de îmbunătățire a serviciilor.
Ministrul Transporturilor transmite că bugetele CFR nu pot fi construite pe bani inexistenți, pierderi cosmetizate și datorii împinse mai departe. Decizia de respingere pune în prim-plan o problemă veche a sistemului feroviar: românii plătesc mult, dar merită să vadă rezultate clare, trenuri mai bune și o administrare responsabilă a banului public
