Din articol:
- Reforma realizată în plină criză
- Calendarul PNRR presează
- Salariile bugetare, recalibrate
- Acord politic decisiv
Ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, anunță că reforma salarizării din sectorul bugetar a ajuns într-un punct critic, după ani de întârzieri, consultări reluate și negocieri purtate sub presiunea jalonului din PNRR.
Ministrul Muncii spune că România este în „al 12-lea ceas” pentru a decide cum poate duce până la capăt o lege care ar trebui să repare dezechilibrele create de vechiul sistem de salarizare publică.
Reforma realizată în plină criză
Ministrul Muncii a prezentat o cronologie lungă a reformei, începută formal după adoptarea PNRR în 2021, dar lucrată efectiv abia din 2022, când a fost lansată evaluarea funcțiilor din administrația publică. Procesul a pornit cu sprijinul Băncii Mondiale și cu un comitet de coordonare pe salarizare, însă consultările cu familiile ocupaționale au fost întrerupte, inclusiv pe fondul grevei din educație și al schimbărilor de la vârful ministerului.
Ministrul Muncii a subliniat că multe discuții au rămas interne, fără transparență publică, dar că ele contează pentru înțelegerea drumului parcurs până la actualul moment politic.
Calendarul PNRR presează
Ministrul Muncii a explicat că reforma a fost împinsă spre finalul perioadei PNRR, cu termen până la 31 august 2026, după reactualizarea cadrului de negociere cu Comisia Europeană. În decembrie, ministerul a reluat analiza scenariilor de reformă, tot cu sprijinul Băncii Mondiale, iar această muncă a continuat până în aprilie, înainte ca Dragoș Pâslaru să preia interimatul.
Ministrul Muncii avertizează că întârzierea nu mai poate continua, deoarece reforma nu este doar un exercițiu tehnic, ci o decizie cu impact direct asupra bugetului, administrației și angajaților plătiți din bani publici.
Salariile bugetare, recalibrate
Ministrul Muncii afirmă că două lucruri sunt esențiale înainte ca proiectul să fie scos public: analiza a ceea ce își permite statul și un acord politic asupra principiilor. Dragoș Pâslaru spune că problema pornește de la Legea 153 din 2017, despre care afirmă că „nu era neapărat rea ca lege”, dar care trebuie reparată acolo unde a creat dezechilibre sau aplicări dificile.
Ministrul Muncii susține că reforma trebuie să răspundă unei întrebări simple, dar grele: „ce ne permitem”, fără a rupe stabilitatea bugetară și fără a alimenta noi frustrări între categorii profesionale.
Acord politic decisiv
Ministrul Muncii consideră că România se află într-un moment favorabil, deoarece există un acord politic mediat de Administrația Prezidențială, menit să ofere șanse reale de adoptare a legii. În logica prezentată de Pâslaru, reforma nu poate fi aruncată direct în spațiul public fără o bază solidă, pentru că salarizarea bugetară atinge interese mari, instituții multe și așteptări sociale ridicate.
Ministrul Muncii avertizează că această lege contează enorm pentru români, deoarece banii publici trebuie împărțiți mai clar, mai predictibil și mai corect între domenii esențiale precum educația, administrația și serviciile publice. Ministrul Muncii explică, indirect, că miza nu este doar salariul unui bugetar, ci încrederea oamenilor că statul poate construi reguli stabile, nu improvizații schimbate de la un guvern la altul.
Ministrul Muncii a indicat și propria experiență din 2016, când guvernul tehnocrat primise mandat să pregătească reforma, după ce partidele nu reușiseră să ajungă la un proiect comun. Ministrul Muncii pune reforma salarizării într-o zonă de urgență politică și administrativă, iar mesajul este clar: România nu mai are mult timp pentru amânări. Ministrul Muncii lasă de înțeles că succesul depinde de realism bugetar, acord politic și curajul de a corecta un sistem care îi afectează pe toți românii, direct sau indirect.
