Ministrul Finanțelor, Alexandru Năzare, anunță că România intră în ultimul trimestru al anului cu un tablou bugetar mai bun decât cel programat, după ce deficitul din trimestrul al treilea s-a situat la 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB. Raportul publicat de Ministerul Finanțelor arată însă că această evoluție pozitivă poate fi pusă sub presiune dacă ultimele tranșe din PNRR nu sunt încasate până la sfârșitul anului.
Documentul privind execuția bugetară pentru trimestrul III confirmă o creștere puternică a investițiilor publice, care au ajuns la 47,81 miliarde de lei numai în această perioadă, cu 48,6% peste nivelul din trimestrul similar al anului trecut. Acest avans al investițiilor oferă un avantaj important în construcția finalului de an, deoarece economia a primit sprijin suplimentar, iar fondurile europene au acoperit o parte majoră din finanțarea proiectelor publice.
Pentru români, miza nu se rezumă la un indicator contabil, deoarece respectarea țintei de deficit influențează costul finanțării statului și, indirect, dobânzile suportate de companii și populație. Ministrul Finanțelor trebuie să păstreze controlul cheltuielilor până la 31 decembrie, în condițiile în care orice abatere poate reduce resursele disponibile pentru investiții, sănătate, educație și alte servicii publice.
Ministrul Finanțelor are un deficit sub program, dar presiunea rămâne ridicată
La nivelul primelor nouă luni, deficitul bugetar s-a redus de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026, diferența fiind de 24,17 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, scăderea de la 5,31% la 3,81% oferă Ministrului Finanțelor un spațiu mai bun pentru respectarea traiectoriei asumate, fără ca riscurile de final de an să dispară.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%, în timp ce veniturile provenite din economia internă au avansat cu 10,3%, iar veniturile fiscale au depășit cu 4,4% programul trimestrial. Ministrul Finanțelor beneficiază în această perioadă și de o contribuție puternică din TVA, unde încasările au ajuns la 44,14 miliarde de lei, cu 8,65 miliarde de lei peste nivelul anterior.
Această creștere de 24,4% a încasărilor din TVA a fost influențată inclusiv de modificarea cotelor din 2025, ceea ce a întărit partea de venituri a bugetului în trimestrul analizat. În același timp, există un semnal favorabil și din zona cheltuielilor de funcționare, care au crescut cu numai 1,8%, rămânând sub rata inflației în perioada analizată.
Ponderea cheltuielilor de funcționare în PIB a coborât de la 6,7% la 6,3%, ceea ce arată că presiunea acestora asupra economiei s-a redus comparativ cu perioada similară din anul precedent. Pentru Ministrul Finanțelor, această evoluție este importantă deoarece strategia pentru trimestrul IV se bazează pe o regulă clară, potrivit căreia nicio cheltuială nouă nu trebuie angajată fără venituri certe.
Deficitul bugetar depinde de validarea ultimelor tranșe PNRR
Cel mai important risc pentru închiderea anului vine din cererile de plată numărul 5 și 6 din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană, deoarece componenta de grant însumează 4,23 miliarde de euro. Ministrul Finanțelor are nevoie ca aceste sume, reprezentând aproximativ 1% din PIB, să fie validate și încasate efectiv pentru ca ținta de deficit de 6,2% din PIB să rămână protejată.
Problema este că o parte dintre veniturile aferente granturilor PNRR au fost deja înregistrate în execuția bugetară, corespunzător plăților efectuate pentru proiectele finanțate din mecanismul european. Dacă validarea Comisiei Europene nu acoperă integral sumele luate în calcul, Ministrul Finanțelor poate fi obligat să accepte ajustarea veniturilor deja contabilizate, cu efect direct asupra deficitului final.
În trimestrul al treilea, plățile pentru proiectele finanțate din asistența nerambursabilă PNRR au ajuns la 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025. Aceste venituri devin însă definitive numai după validarea jaloanelor și țintelor, iar Ministrul Finanțelor nu poate considera închiderea bugetară sigură înaintea deciziei Comisiei Europene.
Riscul este cu atât mai important cu cât vorbim inclusiv despre proiecte pentru care plățile au fost deja efectuate, iar veniturile corespunzătoare au intrat deja în calculele execuției bugetare. Gestionarea finalului de an presupune astfel controlarea simultană a ritmului investițiilor, a cheltuielilor și a riscului ca anumite venituri anticipate să fie diminuate înainte de închiderea exercițiului bugetar.
Problema dobânzilor în creștere
Cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetului. Pentru Ministrul Finanțelor, această creștere înseamnă mai puține resurse disponibile pentru investiții și servicii publice, exact într-un moment în care reducerea deficitului trebuie păstrată pe traiectoria stabilită.
În paralel, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei după primele nouă luni, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din anul trecut, iar fondurile europene au finanțat 65,6% din total. Ministrul Finanțelor are astfel un motiv suplimentar pentru a proteja accesul la finanțarea europeană, deoarece această sursă susține o parte dominantă din efortul investițional public.
Ultimul trimestru devine decisiv prin combinația dintre încasările PNRR, disciplina cheltuielilor și evaluarea stadiului proiectelor pentru care statul a făcut deja plăți sau are obligații rămase. Ministrul Finanțelor trebuie să fundamenteze următoarele măsuri guvernamentale pe surse certe de finanțare, astfel încât ținta de deficit și ritmul investițiilor să poată fi menținute simultan.
Miza depășește execuția bugetară curentă, deoarece respectarea angajamentelor de consolidare fiscală este legată direct de menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor și de costul finanțării României. Dacă traiectoria se păstrează, Ministrul Finanțelor poate limita presiunea asupra dobânzilor suportate de stat, companii și populație, însă rezultatul final depinde în mod direct de fondurile validate până la 31 decembrie.
