Cuprins:
- Deficit redus puternic
- Investiții europene accelerate
- Venituri bugetare mai mari
- Dobânzi încă apăsătoare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Năzare, transmite unul dintre cele mai importante mesaje economice ale momentului pentru România, după publicarea execuției bugetare pe primele patru luni din 2026. Potrivit lui Alexandru Năzare, deficitul a coborât la 1,17% din PIB, față de 2,92% în aceeași perioadă din 2025, o corecție descrisă drept „una dintre cele mai puternice” din Europa.
Ministrul Finanțelor spune că România a redus deficitul cu peste 32 de miliarde de lei, de la 55,97 miliarde lei anul trecut, la 23,95 miliarde lei în 2026. „România își redobândește credibilitatea fiscală”, este mesajul central transmis de Alexandru Năzare, într-un moment în care presiunea pe buget rămâne ridicată.
Deficit redus puternic
Ministrul Finanțelor prezintă această ajustare ca pe o schimbare majoră de direcție pentru finanțele publice. România a fost ani la rând criticată pentru deficite mari, cheltuieli greu de controlat și dependență de împrumuturi, iar reducerea rapidă a deficitului poate schimba percepția investitorilor.
Ministrul Finanțelor subliniază că această corecție este și o țintă economică importantă din programul de guvernare. Alexandru Năzare leagă rezultatul de decizii ferme, disciplină și susținere politică la nivel înalt, inclusiv prin implicarea premierului Ilie Bolojan în reașezarea finanțelor publice.
Ministrul Finanțelor insistă însă că ajustarea nu a venit prin blocarea economiei. Pentru români, acest detaliu este esențial, deoarece consolidarea fiscală este adesea asociată cu austeritate, tăieri bruște sau oprirea investițiilor. De această dată, mesajul oficial este că deficitul scade în timp ce investițiile continuă.
Investiții europene accelerate
Ministrul Finanțelor afirmă că investițiile publice au trecut de 31 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului. Peste 75% dintre acestea sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, ceea ce reduce presiunea directă asupra bugetului național.
Ministrul Finanțelor arată că plățile pentru proiectele europene au crescut cu peste 34% față de anul trecut. „Am redus deficitul, accelerând în același timp investițiile finanțate din bani europeni”, transmite Alexandru Năzare, descriind această direcție ca pe o schimbare structurală de care România avea nevoie urgent.
Ministrul Finanțelor pune astfel accent pe un model economic diferit: mai puțină datorie pentru consum și mai multe proiecte susținute din bani europeni. Pentru români, asta poate însemna infrastructură, servicii publice mai bune și șanse mai mari ca dezvoltarea să fie finanțată sustenabil.
Venituri bugetare mai mari
Ministrul Finanțelor vorbește și despre o îmbunătățire a veniturilor statului, pe fondul unei schimbări de abordare la ANAF. Veniturile totale au crescut cu 12%, veniturile fiscale cu 15,5%, iar încasările din TVA cu 22,4%.
Ministrul Finanțelor sugerează că disciplina fiscală începe să conteze mai mult decât soluțiile rapide. Cheltuielile statului sunt descrise ca fiind sub control, iar prioritizarea bugetară devine cheia pentru păstrarea echilibrului fără oprirea investițiilor.
Ministrul Finanțelor transmite un mesaj important pentru mediul privat: o Românie mai credibilă fiscal poate împrumuta mai ieftin, poate atrage mai multă încredere și poate crea un climat economic mai previzibil.
Dobânzi încă apăsătoare
Ministrul Finanțelor avertizează totuși că vulnerabilitățile nu au dispărut. Costurile cu dobânzile cresc puternic, ca efect al deficitelor mari acumulate anterior, iar această povară limitează spațiul bugetar pentru anii următori.
Ministrul Finanțelor spune că menținerea investițiilor depinde tot mai mult de absorbția fondurilor europene și de implementarea proiectelor PNRR. Pentru români, această condiție este vitală, deoarece întârzierile pot afecta direct dezvoltarea locală, infrastructura și stabilitatea economică.
Ministrul Finanțelor păstrează ca țintă pentru 2026 reducerea deficitului la 6,2% din PIB, cu direcția declarată de apropiere treptată de media europeană de 3% în anii următori. Ministrul Finanțelor transmite că România poate reduce deficitul fără să blocheze investițiile, dar succesul depinde de disciplină, colectare mai bună și fonduri europene atrase rapid.
