Stare de alertă a fost declarată la nivel național de premierul Ilie Bolojan, anunțul fiind făcut de către acesta în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc astază, ea urmând a se aplica pe întreaga perioada a lunii august, iar motivul are la bază criza din sectorul energetic, apărută după scăderea debitului Dunării și a închiderii reactoarelor de la Cernavodă.
Ilie Bolojan anunță că Guvernul a activat măsuri excepționale pentru luna august, în condițiile în care seceta, debitele reduse și presiunea asupra producției de electricitate amenință echilibrul sistemului energetic național. Starea de alertă a fost declarată la nivel național pentru întreaga lună august, a anunțat premierul Ilie Bolojan după ședința de urgență a Guvernului. Decizia nu vizează doar anumite județe, așa cum se discutase inițial, ci întreg teritoriul României.
„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august”, a precizat Ilie Bolojan, explicând că măsura este determinată de scăderea producției de energie, pe fondul secetei și al debitelor reduse ale râurilor, în special ale Dunării.
Cea mai importantă problemă semnalată de premier este riscul opririi celui de-al doilea reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Un asemenea scenariu ar scoate temporar din sistem aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.
Bolojan a transmis totuși că, potrivit datelor primite de la Nuclearelectrica, reactorul al doilea continuă să funcționeze. „Nu putem lucra cu prognoze pe termen lung, lucrăm pe termen scurt”, a explicat premierul, subliniind caracterul imprevizibil al situației.
Pentru români, această evoluție contează deoarece stabilitatea alimentării cu electricitate depinde de menținerea unui echilibru permanent între producție și consum. Declararea măsurii nu înseamnă automat întreruperi sau raționalizări, însă arată că autoritățile consideră riscurile suficient de serioase pentru a interveni rapid.
România consumă în mod obișnuit peste 7.000 MW în orele de seară, când activitatea din locuințe și economie menține cererea la un nivel ridicat. În aceste intervale, țara importă deja aproximativ 1.700 MW.
„Dacă se oprește și grupul doi, ar trebui să importăm peste 2.500 MW”, a avertizat Ilie Bolojan. Creșterea dependenței de importuri ar pune o presiune suplimentară asupra sistemului într-o perioadă în care producția internă este afectată de condițiile meteorologice.
Guvernul încearcă să acopere acest risc inclusiv prin sprijin extern. Premierul a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei pentru furnizarea de energie produsă de una dintre centralele nucleare ucrainene.
Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să poarte discuții tehnice pentru obținerea unui ajutor de urgență în orele de seară. Sprijinul ar putea deveni important dacă producția internă continuă să scadă sau dacă apar opriri neprevăzute.
În țară, toate capacitățile disponibile au primit recomandarea să funcționeze la nivel maxim. ANRE și Transelectrica vor accelera autorizarea proiectelor finalizate de energie fotovoltaică, eoliană și de stocare.
Potrivit premierului, aceste capacități ar putea adăuga rapid între 100 și 200 MW în sistem. Chiar dacă aportul este limitat în comparație cu consumul total, fiecare supliment de producție poate conta în intervalele cu cerere ridicată.
Ilie Bolojan nu a anunțat raționalizări obligatorii pentru marii consumatori. În schimb, autoritățile pregătesc măsuri voluntare pentru reducerea consumului seara, atunci când presiunea asupra sistemului este cea mai mare.
Pentru populație, mesajul este unul de prudență, nu de panică. Folosirea responsabilă a aparatelor cu un consum ridicat în orele de vârf poate contribui la reducerea presiunii asupra rețelei.
