Guvernul pregătește o hotărâre prin care perioada de aplicare a măsurilor de siguranță prevăzute în HG nr. 603/2026 pentru piața de energie electrică ar urma să fie prelungită până la 30 septembrie 2026. Proiectul a fost publicat de Ministerul Energiei pe 27 august 2026 și este justificat prin persistența condițiilor hidrologice nefavorabile de pe Dunăre, care au afectat funcționarea CNE Cernavodă și, implicit, echilibrul Sistemului Electroenergetic Național.
Documentul arată că măsura este propusă în contextul unei secete hidrologice severe, care a redus debitele și nivelurile apei pe Dunăre, inclusiv în sectorul Cernavodă. Potrivit notei de fundamentare, aceste condiții au dus deja la deconectarea Unității 1 a CNE Cernavodă în 28 iulie 2026, iar ulterior, pe 13 august 2026, a fost oprită și Unitatea 2.
De ce vrea Guvernul prelungirea măsurilor
În forma actuală, HG nr. 603/2026 permitea aplicarea unor măsuri de siguranță până la 31 august 2026. Prin noul proiect, Executivul vrea extinderea acestui interval cu încă o lună, până la 30 septembrie 2026, astfel încât Transelectrica, în calitate de operator de transport și de sistem, să poată interveni dacă situația din piață și din sistemul energetic o va impune.
Potrivit documentului, membrii Centrului Operativ Național în Sectorul Energetic au decis încă din 7 august 2026 declararea situației de criză în sectorul energetic, după analiza situației din sistem. Nota de fundamentare leagă această decizie de debitul foarte scăzut al Dunării și de evoluția nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire de la Cernavodă.
Datele Administrației Naționale Apele Române, disponibile pentru 25-26 august 2026, indică doar o ameliorare temporară și redusă a debitului Dunării la intrarea în țară. Documentul precizează explicit că această evoluție nu poate fi interpretată ca începutul unei reveniri durabile a regimului hidrologic.
La 25 august 2026, debitul Dunării la Baziaș era de aproximativ 1.350 mc/s. Prognoza hidrologică pentru intervalul 26 august – 1 septembrie 2026 indică o creștere temporară până la 1.600 mc/s în zilele de 30 și 31 august, urmată de o scădere la 1.550 mc/s la 1 septembrie.
Ce riscuri vede Ministerul Energiei pentru începutul lui septembrie
Proiectul arată că începutul lunii septembrie ar putea aduce temperaturi maxime peste valorile normale ale perioadei în mare parte din țară, cu posibile episoade caniculare mai ales în sud și vest. Suprapusă peste revenirea populației din concedii, reluarea activității unor operatori economici și începutul anului școlar, această evoluție este estimată să ducă la creșterea consumului de energie electrică la vârful de seară.
Potrivit documentului, în astfel de condiții consumul din intervalul de vârf ar putea depăși 7.500 MW. În același timp, regimul pluviometric, deși estimat în creștere, nu ar urma să acopere rapid deficitul acumulat în perioada de secetă prelungită.
Ministerul Energiei mai arată că există probabilitatea ca revenirea hidraulicității la niveluri care să permită creșterea producției în hidrocentrale și reluarea funcționării grupurilor generatoare de la centrala nucleară să se extindă în prima parte a lunii septembrie.
În plus, prognozele invocate în document indică și perioade cu nebulozitate mai ridicată, ceea ce ar reduce aportul energiei fotovoltaice în Sistemul Electroenergetic Național, peste efectul deja produs de scurtarea duratei zilei.
Care este situația producției de energie, potrivit proiectului
Nota de fundamentare descrie un nivel redus al adecvanței în Sistemul Electroenergetic Național. Grupurile pe cărbune ar putea funcționa cu maximum 1.200 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate, iar funcționarea acestora are loc în special în zilele lucrătoare.
În ceea ce privește energia eoliană, documentul indică pentru perioada următoare o producție relativ scăzută, cu un maxim de 800 MW și un minim de 200 MW. Pentru următoarele două săptămâni, valori mai ridicate sunt prognozate doar în intervalul 5-7 septembrie 2026, însă cu un grad ridicat de relativitate.
Și producția fotovoltaică este prezentată într-o cheie nefavorabilă. Proiectul menționează maxime sub 3.000 MW în timpul zilei, iar pentru perioada 3-6 septembrie 2026 este indicat un maxim de 2.300 MW, cu o energie produsă pe parcursul unei zile mai mică decât în lunile de vară.
În regiune, situația centralelor nucleare este descrisă astfel: la Paks, în Ungaria, producția ar fi fost crescută la circa 90% din puterea instalată, iar la Kozlodui, în Bulgaria, centrala funcționează cu o reducere de putere de aproximativ 20% din puterea instalată.
În aceste condiții, documentul identifică drept vulnerabilitate principală deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf, între 18:00 și 22:00, precum și limitarea posibilităților de import pe fondul unei crize regionale de energie.
Ce măsuri poate aplica Transelectrica
Prin HG nr. 603/2026, Transelectrica a primit deja mandatul de a pune în aplicare, în caz de criză pe piața de energie și atunci când este amenințată siguranța fizică, securitatea persoanelor, a aparatelor ori a instalațiilor sau integritatea Sistemului Electroenergetic Național, o serie de măsuri de siguranță.
Ordinea de prioritate prevăzută în document începe cu creșterea rezervelor tehnologice de sistem din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ. A doua măsură este pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național.
Mai departe, pot fi aplicate reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export și reducerea ori anularea schimburilor notificate tot pe direcția export. În ultimă instanță, proiectul menționează și limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, în condițiile stabilite prin normativul aplicabil în situații de criză apărute în funcționarea SEN.
Transelectrica a transmis pe 27 august 2026 un material de informare privind funcționarea Sistemului Electroenergetic Național și a solicitat analiza posibilității promovării unei hotărâri de Guvern care să permită punerea în aplicare a normativului de limitări ale consumului de energie electrică, se arată în nota de fundamentare.
Ce spune Guvernul despre impactul măsurii
Potrivit proiectului, scopul principal al măsurii este asigurarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor din România. Documentul susține că impactul social ar fi unul pozitiv, cu caracter preventiv, prin contribuția la menținerea continuității și siguranței alimentării.
La nivel macroeconomic, măsura este prezentată ca un instrument pentru limitarea potențialelor efecte asupra funcționării Sistemului Electroenergetic Național. În același timp, nota de fundamentare precizează că proiectul nu instituie măsuri care să afecteze mediul concurențial și nu prevede acordarea directă de fonduri sau alte avantaje economice operatorilor economici.
Documentul mai arată că proiectul nu ar genera obligații, costuri administrative sau sarcini suplimentare pentru mediul de afaceri. În secțiunile privind impactul financiar, mediul, inovarea sau dezvoltarea durabilă, textul indică fie că nu este cazul, fie că proiectul nu se referă la aceste subiecte.
Adoptare urgentă, invocată de Ministerul Energiei
Ministerul Energiei susține că măsurile sunt urgente și obligatorii din perspectiva asigurării siguranței în exploatarea Sistemului Electroenergetic Național, ca parte a securității energetice a României. Documentul mai arată că principiul de bază într-o situație de criză este menținerea funcționării pieței de energie electrică chiar și atunci când cererea și oferta sunt limitate, iar prețurile înregistrează variații abrupte.
În nota de fundamentare se precizează și că măsurile propuse se încadrează în categoria actelor necesare pentru administrarea treburilor publice care pot fi adoptate de un Guvern interimar, în condițiile Constituției.
Proiectul a fost postat pe site-ul Ministerului Energiei în 27 august 2026. Totodată, documentul menționează că, având în vedere caracterul urgent al intervenției, nu au fost organizate consultări distincte, fiind folosite date, analize și informații tehnice furnizate de autorități, instituții și entități cu atribuții în domeniile vizate.
În forma prezentată, proiectul de hotărâre vizează strict prelungirea până la 30 septembrie 2026 a perioadei în care pot fi aplicate măsurile de siguranță deja prevăzute de HG nr. 603/2026. Dacă va fi aprobat, Transelectrica ar urma să păstreze pentru încă o lună instrumentele necesare pentru intervenție într-un context pe care Ministerul Energiei îl descrie în continuare drept vulnerabil.
