Ministrul Transporturilor, Radu Miruță, pregătește, aprobarea unui nou Plan național de acțiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de aviația civilă în perioada 2026-2035. Documentul este propus printr-un ordin comun și stabilește cadrul prin care România ar urma să integreze măsuri naționale, europene și internaționale destinate reducerii emisiilor asociate transportului aerian.
Ministrul Transporturilor nu introduce prin acest proiect o singură obligație izolată, ci propune un cadru mai amplu care reunește acțiuni privind tehnologia și designul, combustibilii de aviație durabili, managementul traficului aerian, măsurile bazate pe piață și alte intervenții suplimentare. Planul pentru 2026-2035 urmează astfel structura recomandată la nivel european, iar partea națională trebuie să arate contribuția României la măsurile colective și acțiunile proprii care nu sunt acoperite de secțiunea supranațională.
Pentru sectorul aeronautic din România, schimbarea este importantă deoarece proiectul precizează că viitorul plan trebuie să includă instituțiile și entitățile responsabile, resursele necesare, precum și mecanismele de monitorizare și evaluare a implementării. Ministrul Transporturilor pune astfel accentul pe un document care nu se limitează la obiective generale, ci urmărește să definească și responsabilitățile concrete pentru aplicarea măsurilor identificate.
Ministrul Transporturilor propune noul plan pentru aviația civilă până în 2035
Ministrul Transporturilor se bazează pe obligația prevăzută de Codul aerian, potrivit căreia Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, împreună cu autoritatea centrală pentru protecția mediului, elaborează și actualizează planul național pentru reducerea emisiilor provenite din activitățile specifice aviației civile. Proiectul actual continuă astfel un mecanism deja existent, însă îl adaptează pentru intervalul 2026-2035 și pentru noul cadru european folosit în prezent.
România are deja experiență cu asemenea planuri, primul document național fiind elaborat în 2011 pentru perioada 2011-2020, iar ulterior fiind actualizat în 2017 și 2020. Ministrul Transporturilor continuă acum acest proces cu o nouă versiune care ar urma să fie transmisă Organizației Aviației Civile Internaționale după aprobarea oficială.
Documentele arată că elaborarea noii secțiuni naționale a început încă de la sfârșitul anului 2024, când Ministerul Transporturilor a creat un grup de lucru cu reprezentanți din instituții și companii importante din aviație. Procesul a inclus Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ROMATSA, TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Aeroportul Internațional Timișoara și Asociația Aeroporturilor din România, iar ulterior proiectul a fost transmis și altor ministere și instituții pentru consultare.
În iunie 2025, o primă variantă a secțiunii naționale a fost trimisă pentru puncte de vedere preliminare către mai multe autorități, inclusiv instituții responsabile de mediu, energie, dezvoltare, educație, economie și finanțe. Ministrul Transporturilor urmărește, prin această structură de consultare, ca măsurile incluse în plan să reflecte responsabilități care depășesc strict zona operațională a aeroporturilor sau a companiilor aeriene.
Ministrul Transporturilor reia procedura după schimbările apărute în structura guvernamentală
Proiectul nu pornește însă de la zero, deoarece o versiune pentru perioada 2025-2035 intrase deja pe circuitul de avizare internă în octombrie 2025, iar consultarea publică fusese lansată la începutul lunii noiembrie. Ministrul Transporturilor trebuie acum să reia circuitul de avizare pentru varianta 2026-2035, după ce documentul a fost restituit de Ministerul Mediului la 25 mai 2026 și au intervenit modificări în structura guvernamentală.
Această reluare explică de ce intervalul noului plan este 2026-2035, deși proiectul anterior fusese formulat pentru perioada 2025-2035 și trecuse deja prin consultare publică. Ministrul Transporturilor propune astfel o versiune refăcută, adaptată noii structuri instituționale, care trebuie din nou parcursă prin procedurile de avizare înainte de aprobare.
Planul include atât măsuri dezvoltate colectiv la nivel european, cât și acțiuni care sunt sau urmează să fie implementate la nivel național, conform rezultatului consultărilor realizate până acum. Ministrul Transporturilor integrează în această abordare recomandările ECAC și contribuțiile europene elaborate împreună cu EASA și EUROCONTROL, astfel încât România să poată prezenta ulterior un document compatibil cu cadrul folosit de celelalte state europene.
Un element central îl reprezintă reducerea emisiilor de CO2 din aviația internațională, domeniu pentru care Organizația Aviației Civile Internaționale încurajează statele să depună și să actualizeze planuri voluntare de acțiune. Ministrul Transporturilor aliniază proiectul românesc acestei direcții, iar documentul prevede că planul aprobat va fi transmis ulterior, în mod oficial, către OACI.
În practică, proiectul deschide un nou ciclu de planificare pentru aviația civilă românească, cu obiective care trebuie urmărite pe o perioadă de aproape un deceniu și cu responsabilități împărțite între mai multe instituții și operatori. Ministrul Transporturilor, prin acest proiect de ordin comun, încearcă să transforme cadrul european și internațional într-un plan național care să poată fi monitorizat, evaluat și actualizat în funcție de măsurile stabilite pentru 2026-2035.
Ministrul Transporturilor nu anunță deocamdată o taxă nouă sau o restricție directă pentru pasageri, iar documentele analizate nu indică asemenea măsuri concrete la nivel individual. Ceea ce se schimbă acum este arhitectura de acțiune pentru sectorul aeronautic, iar următorul pas important rămâne aprobarea ordinului comun și transmiterea planului către OACI, conform procedurii descrise în proiect.
