Administratia Nationala de Meteorologie, ANM, prezintă un studiu de caz mportant pentru intervalul 6 – 9 decembrie 2021, când România a fost scena unei confruntări atmosferice rare între două mase de aer cu caracteristici opuse.
ANM descrie o zonă de contact intensă între un nucleu depresionar activ, care domina mare parte a continentului european, și un câmp de presiune ridicată, asociat unui anticiclon ce se extindea peste estul și sud-estul Europei. În acest culoar baric, ANM arată că țara noastră a fost traversată de aer rece, polar, venit dinspre partea europeană a Rusiei și aer cald, de origine oceanică, cu efecte directe asupra vremii din municipiul București.
Potrivit explicațiilor oferite de ANM, în prima fază zona Capitalei s-a aflat sub influența aerului mai cald, evidențiat în sondajele aerologice din 6 decembrie, ora 00 UTC, prin stratul cald bine conturat pe verticală. Ulterior, până în cursul zilei de 7 decembrie, ANM indică instalarea unei advecții de aer rece pe întreaga coloană troposferică, pe fondul creșterii presiunii la sol, fenomen reflectat în sondaje prin apariția unui strat rece tot mai consistent.
Schimbarea de scenariu nu s-a oprit aici. Din după-amiaza zilei de 8 decembrie, ANM consemnează o nouă advecție de aer cald, într-o primă etapă în jurul altitudinii de aproximativ 1.000 de metri, apoi cu o grosime a stratului cald cuprinsă între 500 de metri și 1,5 kilometri, proces care a continuat să se amplifice în intervalul 9–10 decembrie.
Acest context sinoptic fluctuant, descris în detaliu de ANM, a făcut ca municipiul București să treacă succesiv prin toate tipurile de precipitații specifice sezonului rece, punând la încercare atât meteorologii de serviciu, cât și modelele numerice de prognoză.
ANM subliniază că, în diagnozele realizate pentru perioada analizată, primele fenomene observate au fost ploile din intervalul 6–7 decembrie. În seara zilei de 7 decembrie s-a instalat burnița, care, pe fondul pătrunderii unui strat de aer mai rece în apropierea solului, a favorizat formarea poleiului. Ulterior, odată cu răcirea pe întreaga coloană troposferică, ANM notează apariția ninsorii și formarea unui strat de zăpadă în București.
Pe parcursul zilei de 8 decembrie, o nouă advecție ușoară de aer cald a determinat precipitații mixte, ploaie, lapoviță și ninsoare, însoțite din nou de depuneri de polei. În noaptea de 8 spre 9 decembrie, aerul mai rece prezent pe verticală a readus ninsoarea și formarea stratului de zăpadă, conform analizei ANM.
Din 9 decembrie, odată cu amplificarea pătrunderii aerului cald și extinderea acestuia pe coloană, ANM evidențiază reaparția burniței, urmată de ploi. În tot acest interval, cu excepția unei maxime de 4 grade Celsius în 6 decembrie, temperatura aerului a oscilat între -2 și 2 grade, ceea ce, după cum explică ANM, a permis tranziția continuă a precipitațiilor dintr-o fază în alta, transformând episodul într-un laborator natural pentru înțelegerea limitelor și provocărilor prognozei meteo în sezonul rece, așa cum o vede ANM.
