Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a urcat marți pe scena Green Energy Expo & Romenvirotec 2026 cu un mesaj care încearcă să taie prin zgomotul public, mediul și economia nu mai sunt tabere opuse, iar statul poate deveni un accelerator, nu o frână. În fața unui public format din companii, experți și reprezentanți ai societății civile, ministrul Diana Buzoianu a descris evenimentul drept „un reper” despre cum „mediul privat, politicile publice, societatea civilă, experții” pot lucra „la aceeași masă”.
Ministrul Mediului a pus accentul pe ideea că legislația și politicile publice pot cataliza „creșterea economică sustenabilă”, dacă sunt gândite ca instrumente de modernizare și nu ca obstacole birocratice. „Politicile publice și legislația pot fi un catalizator inclusiv pentru creșterea economică sustenabilă”, a transmis Diana Buzoianu, într-un discurs care a mizat pe o temă sensibilă pentru industrie, predictibilitate, termene mai mici și proceduri mai clare.
Economie verde, profit sustenabil
Ministrul Mediului a legat explicit profitul de responsabilitate, într-o formulă menită să vorbească pe limba antreprenorilor. „Ați demonstrat că se poate crea profit într-un mod sustenabil, pentru a lăsa și generațiilor viitoare resurse”, a spus ministra, subliniind că politicile de mediu pot deveni „principii inovatoare în mediul economic”. Tranziția verde nu este doar o obligație, ci și o oportunitate de competitivitate, mai ales într-o piață unde investițiile urmăresc tot mai atent criteriile de sustenabilitate.
Digitalizare care scurtează avizele
Ministrul Mediului a livrat și o promisiune cu impact direct asupra ritmului investițiilor, accelerarea avizării prin digitalizare. „Noi investim deja în digitalizare… avem o responsabilitate în a ușura procedurile de avizare, să le facem mai eficiente”, a declarat Diana Buzoianu. În aceeași intervenție, ministra a punctat că ministerul „a scăzut termene”, a digitalizat „proceduri interne” și urmează să digitalizeze „proceduri externe de avizare”. Într-un domeniu în care întârzierile pot bloca proiecte, acest angajament este, pe hârtie, o schimbare de paradigmă.
Tot aici, Ministra a adăugat o frază cu valoare de contract public: „Promitem transparență și eficiență și acest lucru e ceea ce vom putea livra în următorii ani.” Într-o perioadă în care încrederea în instituții se câștigă greu, „transparența” devine nu doar un cuvânt, ci un test.
Proiecte salvate prin AFM
Ministrul Mediului a adus în discuție și un bilanț concret: mutarea unor fonduri din PNRR către AFM, descrisă ca o soluție de urgență pentru a nu pierde investiții deja pornite. „Am reușit să salvăm proiecte absolut strategice… prin mutarea de fonduri din PNRR în AFM, lucru care a salvat aproximativ 500 de proiecte care aveau deja lucrările începute”, a spus ministra. Este genul de cifră care, pentru companii și autorități locale, poate însemna continuitate, cashflow și finalizarea unor lucrări care altfel ar fi rămas în șantier.
Stand MMAP cu instituțiile-cheie
Ministrul Mediului și-a consolidat prezența la târg și instituțional, MMAP are stand propriu în Pavilionul B1, alături de instituțiile din subordine, coordonare și sub autoritate. Lista include AFM, ANMAP, ANM, Apele Române, ARBDD, Garda Națională de Mediu, Garda Forestieră Națională, INHGA și Romsilva. Pentru vizitatori, această „aliniere” într-un singur spațiu poate transforma târgul într-un punct de contact rapid, întrebări, clarificări și discuții tehnice la un loc.
Agenda anti-poluare și biodiversitate
Ministrul Mediului a anunțat și o serie de evenimente conexe pe Partnership Stage, tot în Pavilionul B1, managementul deșeurilor, managementul apei, combaterea poluării, biodiversitate și transparentizarea datelor, susținute de specialiști și parteneri MMAP. În spatele acestor teme, miza e una practică, cum se transformă obiectivele de mediu în proiecte implementabile, măsurabile și finanțabile.
Ministrul Mediului a încercat, la Green Energy Expo & Romenvirotec 2026 (3–5 martie, ROMEXPO), să traseze o direcție în care statul promite să fie mai rapid, mai digital și mai transparent, iar economia verde să fie tratată ca motor de dezvoltare. Dacă scurtarea termenelor și digitalizarea avizelor vor fi livrate în ritmul anunțat, mesajul de la București poate deveni mai mult decât un discurs, poate deveni un avantaj competitiv real pentru investițiile sustenabile din România.
