Legea biodiversitatii a ajuns intr-unul dintre cele mai importante momente ale traseului sau, dupa ce Parlamentul a adoptat Strategia nationala si Planul de actiune pentru conservarea biodiversitatii 2026-2030. Curtea Constitutionala are programata pentru 17 august analizarea sesizarii depuse impotriva legii, iar rezultatul poate decide daca documentul continua rapid spre promulgare sau revine in Parlament.
Legea biodiversitatii pune in atentie strategia care reprezinta jalonul 31 din PNRR, iar autoritatile au asociat indeplinirea acestuia cu aproximativ 972,45 milioane de euro, intr-un calendar care impune finalizarea angajamentului pana la 31 august 2026. Din acest motiv, orice intarziere suplimentara devine importanta inclusiv din punct de vedere financiar.
Legea biodiversitatii stabileste cadrul Romaniei pentru perioada 2026-2030 in ceea ce priveste protejarea si restaurarea ecosistemelor, reducerea riscului de disparitie pentru anumite specii, folosirea responsabila a resurselor naturale si imbunatatirea capacitatii institutiilor care gestioneaza aceste politici. Ministerul Mediului spune ca strategia contine 11 obiective nationale si un plan de actiune in care sunt stabilite responsabilitati, termene, surse potentiale de finantare si indicatori de rezultat.
Legea biodiversitatii a fost modificata substantial
Forma ajunsa aproape de final este diferita in anumite puncte fata de proiectul initial, deoarece in Camera Deputatilor au fost introduse amendamente menite sa clarifice faptul ca strategia si planul de actiune au caracter programatic si nu pot fi folosite, singure, pentru a impune direct obligatii, interdictii sau limitari ale unor drepturi. Pentru asemenea masuri ar fi necesare acte normative distincte.
Aceasta schimbare este importanta pentru proprietari si pentru mediul economic, deoarece practic, includerea unui obiectiv in Strategie nu inseamna automat ca un proprietar pierde un drept sau ca o activitate economica este interzisa imediat, fara alte proceduri legislative si administrative.
Un alt amendament introduce un rol mai important pentru comunitatile locale, avand in vedere ca autoritatile publice competente trebuie sa solicite un aviz consultativ al consiliului local sau judetean inaintea unor masuri din Planul de actiune care produc efecte asupra comunitatilor respective. Daca autoritatea locala nu raspunde in termenul prevazut de 60 de zile, avizul este considerat favorabil.
Schimbari au fost facute si in zona agriculturii. Una dintre clarificari stabileste ca obiectivul de reducere cu 50% se refera la riscul generat de nutrienti si pesticide si nu reprezinta, in mod automat, o obligatie de reducere la jumatate a cantitatii de pesticide folosite de agricultori.
Autostrazile si hidrocentralele au provocat disputa politica
Una dintre cele mai puternice dispute privind Legea biodiversitatii a fost legata de posibilitatea ca noile obiective de mediu sa afecteze proiectele mari de infrastructura.
Presedintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut inaintea votului garantii ca strategia nu va ajunge sa blocheze autostrazi, hidrocentrale sau alte investitii importante. El a spus ca nu doreste sa existe “surprize cu blocarea proiectelor mari” si a indicat explicit lucrari de infrastructura, hidrocentrale aflate intr-un stadiu avansat si exploatarile de gaze din Marea Neagra.
Grindeanu a sustinut in acelasi timp adoptarea rapida a documentului pentru ca Romania sa nu piarda banii asociati jalonului PNRR. Pozitia PSD a fost, astfel, ca obiectivele de mediu trebuie respectate, dar fara ca strategia sa devina automat un instrument pentru oprirea investitiilor considerate importante pentru economie.
Tocmai acest echilibru dintre protectia naturii si continuarea proiectelor economice explica o parte importanta dintre amendamentele introduse ulterior de Parlament.
Diana Buzoianu avertizeaza asupra modificarilor
De cealalta parte, Diana Buzoianu a criticat dur unele dintre modificarile facute in Parlament, dar ministrul a caracterizat o parte dintre amendamente drept “absolut aberante” si a sustinut ca unele dintre ele modifica obiective pe care Romania si le-a asumat deja la nivel european.
Unul dintre punctele contestate de aceasta a fost eliminarea unei masuri privind auditarea modului in care au fost administrate parcurile nationale si rezervatiile. Ministerul Mediului considera ca un asemenea control ar fi fost util pentru evaluarea felului in care au fost gestionate ariile protejate.
Buzoianu a contestat si modificarile legate de atingerea obiectivelor privind ariile protejate, argumentand ca Romania trebuie sa demonstreze ca face pasi concreti pentru respectarea angajamentelor europene.
Strategia are in vedere tintele europene si internationale privind protejarea a 30% din teritoriu si includerea a 10% in zone cu protectie stricta. Ministerul Mediului subliniaza insa ca desemnarea efectiva a unor noi zone presupune proceduri distincte, iar in anumite situatii este nevoie de implicarea proprietarilor, autoritatilor locale, Romsilva sau Ministerului Agriculturii.
Parlamentul a votat, dar AUR a mers la CCR
Camera Deputatilor a adoptat proiectul pe 5 august cu 177 de voturi pentru, 79 impotriva si 11 abtineri, deoarece deputatii au introdus modificari suplimentare, documentul s-a intors ulterior in Senat. Pe 6 august, Senatul a acceptat forma venita de la Camera Deputatilor, cu 79 de voturi pentru, 30 impotriva si 13 abtineri, deschizand astfel drumul catre promulgare.
AUR a votat impotriva si a sesizat ulterior Curtea Constitutionala. Una dintre criticile partidului priveste inclusiv procedura prin care strategia a ajuns sa fie aprobata de Parlament, dupa ce Guvernul o aprobase initial prin hotarare si apoi a fost schimbata calea juridica folosita pentru adoptare.
Disputa a aparut deoarece PSD a sustinut ca un Guvern interimar nu putea adopta in aceasta forma strategia prin hotarare. Proiectul a fost ulterior mutat in Parlament, iar procedura legislativa s-a desfasurat in regim de urgenta. Evidenta oficiala a Camerei Deputatilor arata in prezent proiectul PL-x 532/2026 cu stadiul “sesizare de neconstitutionalitate”.
Aproape 972,5 milioane de euro sunt in joc
Legea biodiversitatii are astfel doua componente care se intersecteaza: politica de mediu pe care Romania o va aplica pana in 2030 si obligatiile asumate prin PNRR. Guvernul si Ministerul Mediului au evaluat miza financiara a jalonului la peste 972,4 milioane de euro. Ministerul sustinea, la aprobarea initiala a strategiei, ca indeplinirea jalonului permite mentinerea acestor bani in mecanismul de finantare pentru investitii destinate comunitatilor.
Termenul de 31 august transforma insa decizia CCR intr-un moment critic. Daca sesizarea este respinsa, legea poate continua traseul catre promulgare. Daca judecatorii constitutionali constata probleme care necesita modificari, documentul poate reveni in Parlament, iar autoritatile vor avea un interval mult mai redus pentru finalizarea procedurii.
Dincolo de disputa dintre partide, forma finala arata cat de sensibila este aplicarea Legii biodiversitatii: Romania incearca sa combine protectia ecosistemelor si obligatiile europene cu agricultura, drepturile proprietarilor si continuarea proiectelor importante de infrastructura. Urmatorul pas institutional poate decide nu doar cand intra strategia in vigoare, ci si daca Romania reuseste sa respecte la timp unul dintre cele mai valoroase jaloane ramase in PNRR.
