Armata Română participă în aceste zile la o serie amplă de exerciții și activități de pregătire, desfășurate împreună cu militari aliați, pentru verificarea reacției, coordonării și capacităților operaționale. În Poligonul Capu Midia, militari români și turci execută trageri reale în cadrul exercițiului „Eastern Shield 2026”, pe un scenariu care simulează un atac aerian dinspre Marea Neagră.
Armata Română folosește sistemele antiaeriene GEPARD pentru detectarea și angajarea țintelor, în timp ce militarii turci operează tehnica KORKUT și GOKDEMYR, într-un răspuns coordonat. Exercițiul urmărește inclusiv integrarea capabilităților aliate, astfel încât structurile participante să poată lucra împreună în condiții apropiate unui scenariu operațional complex.
Pentru Armata Română, miza principală este verificarea modului în care țintele aeriene sunt descoperite, urmărite și angajate, dar și testarea cooperării cu forțele unui stat aliat. Participarea comună confirmă importanța parteneriatului româno-turc în NATO, mai ales pentru securitatea Flancului Estic și pentru stabilitatea regiunii Mării Negre.
Armata Română testează simultan apărarea antiaeriană și mobilizarea rezerviștilor
Armata Română a desfășurat zilele trecute și exercițiul de mobilizare MOBEX NT-SV-BT-26 în județele Neamț, Suceava și Botoșani, unde rezerviștii convocați s-au prezentat la unitățile militare. Pregătirea s-a realizat pentru o singură zi, în conformitate cu Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, inclusiv modificările și completările ulterioare aplicabile.
Următoarea etapă este programată între 5 și 12 octombrie, când Armata Română va organiza MOBEX București – Ilfov 26 pentru rezerviștii vizați din cele două zone. Cei care trebuie să participe vor fi anunțați direct prin ordin de chemare, iar persoanele care nu primesc un asemenea document nu au nicio obligație legată de exercițiu.
Armata Română precizează, prin datele prezentate despre aceste activități, că exercițiile MOBEX sunt organizate anual, în mai multe județe, pe timp de pace și după planificări făcute din timp. Aceste verificări nu reprezintă un răspuns la o situație de criză, ci testează cât de rapid pot fi completate structurile de apărare cu oameni și resurse atunci când ar exista o asemenea nevoie.
Pregătirea prin cursuri NATO și exerciții integrate
În paralel, Armata Română găzduiește la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu un stagiu NATO dedicat evaluării și clasificării rapide a podurilor. Cursul, desfășurat între 21 și 25 septembrie, a reunit instructori din Germania și Statele Unite, coordonați de un ofițer român din structura NATO de specialitate.
La această activitate participă militari geniști din Estonia, Irlanda, Norvegia, România și Ungaria, care exersează metodologii folosite pentru evaluarea rapidă a infrastructurii de poduri. Găzduirea cursului susține atât pregătirea profesională, cât și cooperarea practică dintre militarii statelor aliate care trebuie să folosească proceduri compatibile.
Academia din Sibiu oferă infrastructura academică și logistică necesară desfășurării pregătirii, într-un format care aduce la aceeași masă militari din mai multe armate NATO. Armata Română consolidează astfel legăturile de instruire cu partenerii și integrează experiența specialiștilor străini în pregătirea propriilor structuri de geniu.
MApN încheie ARTEX 26 și SENZORUL 26 după operațiuni în 45 de locații
Armata Română a mobilizat peste 2.000 de militari din Forțele Terestre și aproximativ 400 de echipamente pentru exercițiile „ARTEX 26” și „SENZORUL 26”, desfășurate simultan între 21 și 25 septembrie 2026. Activitățile au avut loc în 45 de locații și au beneficiat de sprijinul unor elemente din Forțele Navale Române și Forțele Aeriene Române.
Cele două exerciții au urmărit antrenarea structurilor de cercetare și artilerie pentru sincronizarea acțiunilor într-o operație de mare intensitate, dar și verificarea procedurilor și fluxurilor informaționale. Pentru Armata Română, executarea simultană a scenariilor a permis conectarea mai eficientă a capabilităților care descoperă țintele cu cele care trebuie să le lovească într-un interval redus.
Armata Română a folosit această perioadă pentru a testa, în același timp, apărarea antiaeriană, mobilizarea rezerviștilor, pregătirea geniștilor și coordonarea dintre structurile de cercetare și lovire. Succesiunea acestor activități arată o pregătire concentrată pe reacție, interoperabilitate și proceduri comune, fără ca exercițiile MOBEX să fie legate de existența unei situații de criză.
