Romania se asteapta la un nou influx de capital, iar asta pentru ca Marcel Bolos, ministrul Fondurilor Europene, a anuntat ca suma de 1,3 miliarde euro din Planul National de Redresare si Rezilienta va intra in tara in urmatoarele zile.
Romania primeste aceste fonduri ca plata partiala aprobata de Comisia Europeana pentru cererea de plata numarul trei si marcheaza un pas important in accesarea resurselor puse la dispozitie Romaniei. Din aceasta suma, 869 milioane euro au fost temporar suspendate din cauza unor jaloane care nu au indeplinit criteriile stabilite.
Printre conditiile mentionate de ministru se numara operationalizarea Agentiei pentru Monitorizarea si Evaluarea Performantelor Intreprinderilor Publice, desemnarea administratorilor in companiile din sectorul energetic si modificarea legislatiei referitoare la pensiile speciale ale magistratilor.
Potrivit declaratiilor oficialului, aceste jaloane trebuie indeplinite pana la data de 28 noiembrie 2025 pentru ca Romania sa beneficieze integral de alocarea financiara din PNRR.
In paralel, echipa ministerului pregateste deja cererea de plata numarul patru, care ar putea aduce in tara aproximativ 5,7 miliarde euro, suma aproape dubla fata de valoarea initial estimata.
Pentru aceasta cerere au fost propuse devansarea unor jaloane deja indeplinite si includerea unor reforme majore. Printre masurile noi introduse se afla adoptarea codului urbanismului si a platformei digitale aferente, revizuirea codului silvic, aprobarea strategiei pentru dezvoltarea economiei bazate pe hidrogen si implementarea strategiei nationale pentru biodiversitate.
Ministrul a mentionat legea energiei, reforma fiscala, introducerea taxei pentru poluare si modificarile legislative din domeniul justitiei. In ceea ce priveste Politica de Coeziune, Marcel Bolos a subliniat ca ritmul de lucru a ramas sustinut.
Pana in prezent au fost transmise pentru plata aplicatii in valoare de 2,6 miliarde euro, iar estimarile vizeaza decontari totale de cel putin 4,4 miliarde euro pana la sfarsitul acestui an.
Printre proiectele pentru care s-au efectuat cereri de plata se regasesc investitii de anvergura in infrastructura de transport, precum tronsonul Sibiu–Pitesti, tronsonul Sibiu–Fagaras sau varianta de ocolire a orasului Beius.
Pe segmentul de mediu se afla deja proiectele de protectie impotriva eroziunii costiere in faza a doua si modernizarea sistemului de termoficare al Capitalei. In sectorul sanatatii sunt finantate spitalele regionale din Iasi, Cluj si Craiova, iar in domeniul educatiei si incluziunii sociale sunt sprijinite intreprinderile sociale.
Marcel Bolos a incheiat prin a sublinia faptul ca accesarea acestor fonduri nu trebuie influentata de cercurile politice si ca responsabilitatea gestionararii lor reprezinta un angajament constant, indiferent de contextul national. Transparența si dialogul public vor ramane prioritare mereu.
