Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Bucuresti, in cadrul Power Summit 2025 – Power Play, a purtat o discutie bilaterala cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, in care a reafirmat pozitia ferma a Romaniei fata de calendarul propus in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru inchiderea celor 1.755 MW de capacitate pe carbune, programata pentru 1 ianuarie 2026.
Potrivit declaratiilor facute de ministru, aceasta masura nu poate fi implementata in absenta unor alternative solide de productie, iar securitatea energetica a Romaniei nu este negociabila. Burduja a explicat ca, in lipsa unor capacitati noi de productie pe baza de gaz sau alte surse de rezerva, inchiderea termocentralelor pe carbune ar vulnerabiliza sistemul energetic national, mai ales in sezonul rece, cand cererea de energie creste semnificativ.
Ministrul Energiei a insistat pe faptul ca aceste argumente se bazeaza pe date tehnice si studii clare, iar Romania a demonstrat deja un angajament real in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. In ultimele luni, tara noastra a reusit sa atinga o reducere de 77% a emisiilor de gaze cu efect de sera in sectorul energetic, clasandu-se pe primul loc in Uniunea Europeana din acest punct de vedere.
Totusi, Burduja a subliniat ca niciun angajament nu poate fi respectat fara existenta unor capacitati echivalente de inlocuire a celor pe carbune, care sa asigure functionarea neintrerupta a retelei. Un alt punct central al discutiei l-a reprezentat situatia din Spania, unde, in ultima perioada, au aparut probleme legate de aprovizionarea cu energie.
Ministrul Energiei a precizat ca evenimentele recente de pe Peninsula Iberica sunt un exemplu clar al riscurilor la care poate fi expus un sistem energetic care renunta prea rapid la sursele traditionale fara a asigura suficiente resurse de rezerva.
Romania nu poate face acelasi compromis, intrucat inchiderea premature a grupurilor energetice de la Complexul Energetic Oltenia ar genera o dependenta si mai mare de importuri din tari vecine precum Serbia sau Bulgaria, unde energia produsa este tot pe baza de carbune si, implicit, mult mai scumpa.
In acest context, Burduja a afirmat ca, de peste un an, explica argumentat Comisiei Europene ca obiectivul de inchidere a centralelor pe carbune la data stabilita nu poate fi atins din motive independente de vointa autoritatilor romanesti.
Turbinele pe gaz care ar trebui sa preia sarcina generarii de energie sunt in prezent in licitatie dupa numeroase incercari esuate, cauzate de majorarea exponentiala a pretului acestor echipamente in ultimii doi ani.
Drept urmare, Ministerul Energiei solicita oficial renegocierea PNRR si amanarea termenului de inchidere a termocentralelor pe carbune, invocand dreptul Romaniei ca stat membru de a solicita ajustari in functie de circumstante obiective.
Ministrul Energiei a pledat constant pentru o tranzitie inteligenta si echilibrata, descrisa ca un “Smart Deal” menit sa protejeze atat populatia, cat si economia nationala. Energia Romaniei trebuie sa fie, in ordinea prioritatilor, sigura, ieftina si curata, a mai spus Burduja, subliniind ca aceasta abordare este un simplu gest de bun simt.
Prin aceste afirmatii, oficialul roman a reamintit ca tara noastra a investit deja substantial in extinderea si modernizarea conexiunilor transfrontaliere, proiecte care au avut un impact semnificativ in sprijinirea Republicii Moldova si a Ucrainei, facilitand transferul de energie in perioade critice.
Investitiile in noi surse de productie si retehnologizare au continuat in ultimii ani, a adaugat ministrul, insa pentru a crea cu adevarat o piata unica si functionala a energiei la nivel european, este necesar ca si alte state membre sa urmeze acest exemplu si sa acorde prioritate interconexiunilor.
O piata comuna eficienta nu poate exista daca nivelul de integrare si colaborare variaza de la o tara la alta. In incheiere, Sebastian Burduja si-a exprimat increderea ca pozitia Romaniei va fi inteleasa si acceptata de partenerii europeni, considerand ca solicitarea de amanare a inchiderii centralelor pe carbune este rezonabila si echilibrata.
Aceasta pozitie ia in calcul atat nevoile reale ale sistemului energetic romanesc, cat si angajamentele asumate de tara noastra in cadrul Uniunii Europene. Ministrul a subliniat ca obiectivul final este sa asiguram un parcurs de tranzitie care sa permita Romaniei sa renunte la carbune pana in 2032, dar sa faca acest pas doar atunci cand alternativele de productie vor fi pe deplin disponibile si viabile.
