Ministrul Educaţiei, Daniel David, a decis să facă public un raport extrem de important pentru învățământul din România, iar mai exact vorbim despre raportul rezultat în urma dezbaterilor naţionale dedicate noilor planuri-cadru pentru învăţământul liceal, alături de varianta finală a acestora.
Ministrul Educaţiei spune inclusiv că, în paralel, a fost lansat în consultare proiectul propriu-zis al planului-cadru, menit să devină punctul de plecare al pilotării în unităţile şcolare selectate. Oamenii interesaţi sunt invitaţi să trimită observaţii până pe 26 iunie 2025.
Daniel David explică faptul că momentul reformei nu mai poate fi amânat: programa şi manualele aflate astăzi în uz la nivel liceal au rămas în urmă, iar planurile-cadru nu mai corespund logicii curriculare moderne. Metodele de predare trebuie, de asemenea, actualizate prin includerea descoperirilor şi instrumentelor tehnologice recente, dar şi a celor mai noi abordări didactice.
Ministrul Educaţiei specifică inclusiv că proiectul final al planurilor-cadru integrează sugestiile primite în lunile februarie şi martie 2025, în cadrul dezbaterilor desfăşurate la nivel naţional. „Eu am iniţiat public acest demers, aşa că este firesc să îl închei eu însumi. Orice ministru viitor poate însă păstra sau modifica acest proiect”, a precizat Daniel David.
Un element central în noile ordine de ministru este echilibrul dintre discipline, menit să asigure dezvoltarea optimă a celor opt competenţe cheie, adaptate raţional fiecărei filiere, profil şi specializări.
Ministrul Educaţiei atenționează că numai printr-o balanţă adecvată între științe şi religie, pe de o parte, şi între disciplinele care promovează cultura naţională şi cele pregătitoare pentru viaţa cotidiană, pe de altă parte, pot fi formaţi specialişti de nivel înalt, cetăţeni responsabili şi indivizi cu un standard de viaţă ridicat.
Daniel David şi-a exprimat satisfacţia că, după mulţi ani, gramatica, istoria şi geografia dedicate României revin explicit în curriculumul liceal, cu un număr de ore chiar mai mare decât în propunerile iniţiale, atâta vreme cât acestea sunt concentrate pe cultura naţională.
Ministrul Educaţiei exprimă oficial că pe lista noutăţilor se află şi includerea în oferta şcolii a disciplinelor legate de stilul de viaţă sănătos, autocunoaştere şi autoreglare psihologică, sport de echipă şi arte. Chiar dacă elevii vor avea opţiunea de a le alege, prezenţa lor obligatorie în ofertă semnalează importanţa echilibrului între formarea academică şi cea personală.
Educaţia antreprenorială se integrează organic în disciplina obligatorie de economie, iar în materia de consiliere şi orientare vor fi introduse unităţi de învăţare dedicate explicit acestui domeniu.
Viziunea expusă de Raportul QX subliniază cele opt competenţe fundamentale: alfabetizarea şi comunicarea în limba maternă, competenţele multilingvistice, STEM, digitale, de viaţă (personale, sociale, de învăţare), civice, antreprenoriale şi de expresie şi sensibilitate culturală.
Obiectivul este ca absolvenţii să se integreze eficient pe piaţa muncii la nivelul trei de calificare după clasa a XI-a şi la nivelul patru după finalizarea liceului, precum şi să îşi continue parcursul educaţional postliceal sau universitar.
Ministrul Educaţiei specifică și că formarea resursei umane se va realiza nu doar prin însuşirea competenţelor, ci şi prin aprofundarea modului de generare ştiinţifică a cunoştinţelor şi valorilor, considerat esenţial în învăţământul superior, pentru a stimula învăţarea pe tot parcursul vieţii şi a combate pseudo-ştiinţa.
La nivelul filierei teoretice, niciuna dintre discipline nu pierde ore; în schimb, pentru anumite materii, o parte din timp va fi descentralizată, decizia privind valorificarea lui revenind şcolii şi elevilor. Astfel se pun bazele unei personalizări a educaţiei în cadrul fiecărei instituţii de învăţământ.
În următoarea etapă, noile planuri-cadru vor fi pilotate în şcolile selectate, iar după finalizarea acestei faze vor putea fi adoptate la nivel naţional. Până pe 26 iunie, ministerul aşteaptă propuneri şi observaţii, sperând într-un larg angajament al comunităţii educaţionale.
