Ministerul Educației, Daniel David, vorbește despre un proiect – pilot ambițios care pune accent, într-un final după foarte multi ani de așteptare, pe descentralizarea și personalizarea procesului de învățământ la nivelul fiecărei școli și al fiecărui elev.
Ministerul Educației a explicat că, pe lângă planul-cadru standard, a fost introdusă o variantă alternativă, care oferă unităților școlare libertatea de a-și adapta structura curriculară în funcție de profilul viitorului absolvent și de cerințele examenului de bacalaureat.
Orice școală interesată de acest demers va beneficia de asistență specializată din partea ministerului, menită să asigure calitatea educației și avizarea finală a planului-cadru propus. Școlile care optează pentru pilotare vor trebui să-și anunțe public intenția, inclusiv să afișeze pe propriul site statutul de unitate participantă și să includă planurile-cadru specifice în contractul educațional încheiat cu elevii și părinții.
Ministrul Educației a subliniat că pilotarea nu modifică cadrul legislativ, ci aduce flexibilitate în interiorul lui: „Variantele propuse pentru pilotare trebuie să aibă ca țintă profilul absolventului și examenul de bacalaureat, constrângerile fiind determinate și de obligativitatea introducerii disciplinelor din trunchiul comun al planurilor-cadru standard și de congruența cu filiera, profilul și specializarea unde se implementează”.
Pentru a susține unitățile școlare în procesul de personalizare, ministerul va constitui comisii de experți care vor oferi consultanță continuă și vor aviza variantele finale ale planurilor-cadru.
Aceste comisii vor colabora cu echipele de implementare din școli, pentru a garanta că noile structuri curriculare rămân aliniate la standardele de calitate dorite și la cerințele interne și internaționale ale examenelor.
Ministerul Educației afirmă și că după adoptarea planurilor-cadru, următorul pas constă în elaborarea programelor de învățământ. Daniel David a evidențiat necesitatea unor conținuturi relevante, aerisite și inspirate din modelele europene, care să fie dezvoltate de echipe mixte de specialiști din mediul preuniversitar și universitar.
În plus, un procent de 25% din orele alocate fiecărei discipline va fi destinat consolidării competențelor, activităților remediale și extinderii aplicative a cunoștințelor în viața cotidiană.
Pentru a asigura comparabilitatea evaluărilor între diferite școli și profesori, vor fi introduse standarde unificate de notare și evaluare, utile și pentru fundamentarea ulterioară a deciziilor de politică educațională.
Ministerul Educației subliniază inclusiv că manualele școlare reprezintă o altă componentă cheie a reformei: acestea vor fi gândite în strânsă legătură cu programele elaborate, combinând versiuni tradiționale cu soluții digitalizate, de la activități interactive online și elemente de gaming până la instrumente bazate pe inteligență artificială.
Astfel, se dorește acomodarea cu bunele practici europene și asigurarea unui demers didactic modern și atractiv pentru elevi. Formarea continuă a cadrelor didactice va completa acest set de măsuri. Profesorii vor fi invitați să participe la programe dedicate, prin care să dobândească competențele necesare implementării eficiente a noului model curricular.
„Fără implicarea activă a profesorilor, orice reformă rămâne doar pe hârtie”, a punctat ministrul, subliniind importanța consilierii și a pregătirii pedagogilor. Potrivit calendarului prezentat, prima generație de elevi care va beneficia de această reformă va fi clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027, urmând ca treptat să fie extinsă și la celelalte niveluri de liceu în anii următori.
Daniel David și-a exprimat încrederea că, în cel mult cinci ani de la implementare, se vor observa rezultate semnificative: creșterea performanțelor atât în cadrul evaluărilor naționale, cât și pe plan internațional, reducerea analfabetismului funcțional și scăderea ratei abandonului școlar. În acest fel, România și-ar putea consolida poziția pe harta educației europene, oferind elevilor un parcurs educațional flexibil și adaptat nevoilor secolului XXI.
