Sprijinul acordat Ucrainei de către România este, în opinia premierului Romaniei, Ilie Bolojan, mai mult decât o acțiune de solidaritate — este o investiție directă în securitatea națională.
„Suportul acordat de România și de toate țările europene este o investiție în siguranța Europei”, a subliniat el, reamintind două decizii strategice care au modelat parcursul României: aderarea la NATO, asigurând securitate militară, și apartenența la Uniunea Europeană, deschizând oportunități de dezvoltare economică, acces la piețe și fonduri europene.
Contextul geopolitic de la Marea Neagră, mai ales evenimentele din estul litoralului, accentuează, spune Bolojan, necesitatea de a pune siguranța pe primul plan. „Când vezi ce se întâmplă pe un alt litoral al Mării Negre, mai la est, într-o altă țară, îți dai seama că siguranța e foarte importantă.
Acesta este adevărul și trebuie să-l spunem românilor!” a declarat el, într-o nouă rundă de argumente pentru coeziune europeană și atenție la apărarea regională.
Ilie Bolojan, pe plan intern, a centrat discursul pe o reformă a sistemului de justiție, propunând măsuri menite să crească predictibilitatea, echilibrul bugetar și încrederea publică. Reforma vizează trei direcții clare: o lege a salarizării clară, stabilirea unei vârste de pensionare rezonabile de 65 de ani și limitarea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu.
Argumentul pentru o lege unificată de salarizare pleacă de la consecințele legislative neclare: au fost generate peste 23.000 de procese intentate de magistrați, majoritatea câștigate, ceea ce a generat cheltuieli uriașe la buget — peste două miliarde de euro, potrivit afirmațiilor lui Bolojan. O legislație clară, susține el, ar preveni astfel de litigiile în lanț și pierderile financiare masive.
Referitor la vârsta de pensionare, Bolojan a apreciat că actuala excepție — care permite pensionarea mult prea devreme — nu corespunde standardelor europene și afectează capacitatea sistemului de a oferi o justiție bazată pe experiență profesională. Propunerea este ca magistrații să se pensioneze la 65 de ani, urmând modelul adoptat în multe state europene și având în vedere necesitatea de continuitate profesională.
Pe tema pensiilor, liderul a subliniat că actuala practică, prin care pensia este egală cu ultimul salariu, creează dezechilibre față de alte categorii socio-profesionale. Limitarea la 70% din ultimul salariu ar reduce media pensiei magistraților estimată acum la 4.800–5.000 de euro la aproximativ 3.200 de euro, a exemplificat el, observând că, chiar și așa, pensiile rămân net peste media națională.
Ilie Bolojan a insistat că nu este vorba despre tăieri, ci despre echilibru, sustenabilitate și corectitudine. Scopul declarat este ca justiția să răspundă mai bine așteptărilor cetățenilor și să restabilească încrederea în instituții. În viziunea sa, securitatea externă și disciplina fiscală internă merg mână în mână, iar sprijinul pentru Ucraina face parte din aceeași logică de protejare a intereselor României și ale Europei.
Bolojan a mai atras atenția că, pentru a fi acceptate și înțelese, aceste măsuri trebuie explicate clar publicului. Reforma, a spus el, nu caută desconsiderarea magistraților, ci reglementarea unei situații neconforme cu practicile europene și corectarea unor inechități care au apărut în timp.
Prioritatea rămâne echilibrul între protejarea instituțiilor și respectul pentru contribuabil. Doar prin transparență și dialog public se poate construi un sistem de justiție sustenabil, capabil să ofere o funcționare predictibilă și responsabilă. Astfel România poate asigura securitate și stabilitate pe termen lung.
