Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat inițiativa unei ordonanțe de urgență menite să transpună și să pună în aplicare la nivel național prevederile Regulamentului (UE) 2024/1252, menit să asigure un cadru pentru aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice. Oficialul a subliniat că adoptarea rapidă a măsurilor este necesară pentru a nu pierde oportunități de finanțare europene și pentru a relansa la scară națională domeniul resurselor minerale neenergetice, sector pe care îl consideră crucial pentru obiectivele strategice ale securității naționale și pentru tranziția energetică.
Conform prezentării ministerului, Comisia Europeană a identificat 31 de tipuri de materii prime critice; dintre acestea, România dispune de resurse importante în mai multe categorii. Din categoria resurselor nemetalifere au fost menționate grafitul, nisipurile cuarțoase, mineralele de bor și fosforitele. Din categoria resurselor metalifere sunt prezente magneziul, bismutul, galiul, germaniul, telurul, stibiul, titanul, wolframul și pământurile rare. Ministrul a explicat că aceste materiale sunt considerate expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact semnificativ asupra economiei.
Un capitol important al ordonanței vizează valorificarea resurselor minerale secundare, depozitate în iazuri de decantare sau în halde de steril. Radu Miruță a arătat că aceste deșeuri istorice conțin metale prețioase și utile — precum aur, argint, cupru, plumb, zinc, fier, mangan, wolfram, molibden — dar și elemente care au intrat recent în atenția industriei, precum germaniul, indiul, telurul sau antimoniul. Materialele însoțitoare, cum sunt cuarțul, feldspatul sau mineralele argiloase, pot facilita recuperarea metalelor, iar anumite tipuri de reziduuri pot fi folosite ca amelioratori pentru soluțiile sărace.
Ministrul a pledat pentru un model economic durabil și responsabil față de mediu, în care economia circulară joacă un rol central. Reintroducerea în circuit a resurselor secundare, a spus el, ar contribui atât la securitatea aprovizionării, cât și la sustenabilitatea industriilor care depind de aceste materii prime. Creșterea gradului de utilizare a resurselor și promovarea practicilor industriale prietenoase cu mediul sunt prezentate ca direcții esențiale pentru implementarea regulamentului.
Din punct de vedere instituțional, ordonanța stabilește mecanisme clare de coordonare. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon vor avea rolul de autorități naționale pentru aplicarea Regulamentului și pentru reprezentarea României în Comitetul european pentru materii prime critice. Ministerul va desemna doi reprezentanți la nivel înalt — titular și adjunct — iar autoritatea minieră va desemna un supleant al reprezentantului adjunct.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier va funcționa ca „Ghișeu Unic” pentru eliberarea licențelor miniere necesare extracției resurselor neenergetice, iar Oficiul pentru Licență Industrială va îndeplini aceeași funcție pentru activitățile de prelucrare și reciclare. Proiectul instituie un flux comunicațional între minister, autoritate și oficiu pentru schimbul de date și informații rezultate din participarea la reuniunile comitetelor, comisiilor și grupurilor de lucru europene.
Radu Miruță a avertizat că întârzierea adoptării poate conduce la pierderea fondurilor europene şi la slăbirea poziţiei companiilor româneşti în competiţia pentru proiecte strategice. Potrivit ministrului, cadrul propus urmează să asigure răspunsuri rapide la nevoile industriei și să integreze bune practici de mediu, transformând resursele minerale într-o componentă stabilă a securității economice și energetice a României. Guvernul este invitat să aprobe proiectul pentru a nu pierde momentumul european. Și a asigura competitivitate.
