Curtea Constitutionala a admis astazi sesizarea formulata de Nicusor Dan in luna iulie, privind o lege pe care acesta a apreciat ca pune in pericol proprietatea statului. Decizia Curtii se inscrie intr-o disputa mai larga despre modul in care se gestioneaza si se transfera bunurile publice, dar are si o tenta juridica clara, fiind centrata pe lipsa unor garantii si pe posibile incalcari ale Constitutiei.
Legea contestata prevedea trecerea cu titlu gratuit a unui imobil din domeniul privat al statului, aflat in administrarea Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricola Suceava, in proprietatea publica a comunei Moara, judetul Suceava. Terenul vizat ocupa 2,24 hectare si este situat in intravilanul localitatii Bulai.
Scopul declarat al transferului era realizarea unei gradinite. Conform textului legislativ, predarea-preluarea urma sa se faca pe baza unui protocol incheiat intre partile interesate, la valoarea de inventar a bunului, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare.
In sesizarea adresata Curtii, Nicusor Dan a subliniat trei probleme majore. Intai, legea nu oferea garantii suficiente ca terenul va fi folosit efectiv in interes public si nu putea fi ulterior instrainat sau reconvertit pentru alte scopuri. Al doilea aspect viza absenta unor termene si a unor sanctiuni concrete in situatia in care investitiile promise nu sunt realizate, ceea ce ar lasa instrumente slabe de remediere a eventualelor abateri. In al treilea rand, autorul sesizarii a reclamat ca nu exista un acord clar din partea autoritatilor locale, asa cum impun normele.
Admiterea sesizarii de catre Curtea Constitutionala, potrivit declaratiilor lui Nicusor Dan, reafirma obligatia statului de a-si proteja proprietatile si interesele nationale in activitatea economica. Decizia scoate in evidenta necesitatea instituirii unor garantii legale atunci cand se realizeaza transferuri gratuite de bunuri publice, inclusiv prevederi care sa impiedice vanzarea ulterioara sau schimbarea destinatiei in lipsa unor mecanisme de control si a unor sanctiuni aplicabile.
In motivarea sa, initiatorul sesizarii a invocat si norme constitutionale specifice, mentionand articole precum art. 1 alin. (5), art. 120, art. 135 alin. (2) lit. b)-f), art. 136 si art. 147 alin. (4) ca izvoare ale aparatului juridic care protejeaza patrimoniul public. Aceste referiri au fost folosite pentru a argumenta ca modul de adoptare si continutul normativ al legii ridica probleme de constitutionalitate si justifica controlul Curtii.
Nicusor Dan a anuntat ca si-a exercitat rolul constitutional de a veghea la respectarea legii fundamentale si a promis ca va interveni ori de cate ori va considera necesar pentru ca legislatia sa respecte Constitutia. In plus, initiatorul a cerut implementarea unor mecanisme de monitorizare, inspectii si raportari care sa permita verificarea modului in care sunt realizate investitiile si utilizarea terenului. Fara astfel de instrumente, a argumentat el, exista riscul ca bunurile publice sa devina vulnerabile la practici speculative sau la cedari care nu servesc interesul general.
Rezultatul Curtii ramane astfel un apel la prudenta pentru legislativ si pentru autoritatile locale: orice transfer de proprietati publice trebuie insotit de transparenta, garantii clare si mecanisme eficiente de control pentru a proteja interesul comunitatii.
