Premierul Ilie Bolojan a prezentat, la întoarcerea de la Bruxelles, o informare amplă despre discuțiile purtate cu oficiali europeni și despre pașii pe care Guvernul îi are în vedere pe final de an. Șeful Executivului a precizat că a avut întrevederi „cu comisari europeni pentru economie și apărare, cu vicepreședinta Comisiei Roxana Mânzatu și una cu europarlamentarii români”.
Ilie Bolojan spune că schimbul de opinii cu aleșii de la Strasbourg a vizat teme concrete: „Cu europarlamentarii am discutat despre principalele probleme pe care le avem și colaborarea pe care o vom putea vedea în perioada următoare.”
Pe capitolul fiscal-bugetar, premierul a anunțat țintele convenite pentru închiderea exercițiului curent. „Am discutat subiecte de buget și de fonduri europene din PNRR. Am convenit un deficit cu care România să închidă anul de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei”, a spus Bolojan.
Ilie Bolojan a precizat și efectele pachetelor aflate în analiză: „Efectele pachetelor să fie de 0,6-0,7% din PIB. Anul viitor efectele ar fi de peste 2,5% din PIB.” În aceste condiții, conturul consolidării bugetare rămâne ferm: „Dacă respectăm ținta de deficit, anul viitor ne putem apropia de o țintă de deficit de 6% din PIB.”
Premierul a indicat și principala presiune asupra rectificării anunțate. „Principala influență a rectificării de buget este creșterea costului legat de dobânzi”, a declarat el, subliniind însă că dinamica investițiilor publice este menținută: „Bugetul pe anul acesta prevede o pondere importantă a investițiilor de 149 miliarde lei.”
Potrivit calendarului detaliat de Bolojan, „rectificarea bugetară va fi demarată în cursul zilei de mâine și vineri dimineață va fi publicată în transparență decizională”. Ulterior, „la începutul săptămânii viitoare, cel mai târziu marți, Guvernul ar urma să fie convocat într-o ședință extraordinară și să aprobăm rectificarea de buget, în așa fel încât să asigurăm plățile curente, să completăm sumele necesare pe asistență socială și în alte domenii, inclusiv o ușoară suplimentare pe componenta de investiții.”
Un capitol central al deplasării l-a constituit programul SAFE, pentru care autoritățile de la București pregătesc o listă de proiecte. „Am discutat toate detaliile legate de programul SAFE pentru ca până jumătatea lunii octombrie să avem o primă listă de propuneri a României, ca la jumătatea lunii noiembrie să fie avizate în CSAT și la finalul lunii noiembrie lista să fie depusă la Comisie”, a detaliat Bolojan.
Premierul a sintetizat mizele: „Sunt trei efecte majore ale acestui credit pe componenta de apărare, pe cea de deficit și pe cea de infrastructură de transport.” În privința proiectelor rutiere, el a punctat că „cele mai importante proiecte pe infrastructura din programul SAFE sunt capetele autostrăzilor din Moldova: Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni. Sper ca aceste două proiecte importante să rămână în acest program SAFE.”
În ceea ce privește PNRR, Bolojan a subliniat necesitatea închiderii jaloanelor restante: „Pe componenta de PNRR este important să ne închidem jaloanele. Continuă negocierile pentru respectarea jaloanelor din PNRR. Închiderea ar însemna ca în ședința ECOFIN din noiembrie să ni se aprobe PNRR și ca efect să depunem cererea de plată nr 4 de cel puțin 1 miliard de euro.”
La capitolul prețuri, Guvernul prelungește măsura privind adaosul comercial. „Legat de plafonarea adaosului comercial, am luat decizia să continuăm și în ședința de guvern de mâine va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni”, a anunțat premierul.
Ilie Bolojan a nuanțat însă abordarea privind intervențiile administrative: „Deși s-a încercat portretizarea mea ca om inflexibil, am fost deschis la argumente. Consider că intervenția pe piață nu sunt soluțiile reale pentru scăderea prețurilor. Trebuie să ne creștem producția și procesarea produselor agroalimentare, să ne susținem producătorii puternici prin programe de susținere directă.”
