Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit tribuna Adunării Generale a ONU din 24 septembrie pentru a formula unul dintre cele mai ferme apeluri internaționale privind reglementarea inteligenței artificiale în domeniul militar.
Mesajul său a avut un fir roșu limpede: tehnologia de luptă a depășit ritmul normelor și al apărărilor, iar amânarea regulilor globale riscă să lase controlul uman în urmă. „Armele evoluează mai repede decât capacitatea noastră de a ne apăra”, a avertizat el, cerând liderilor mondiali să acționeze „acum”.
Zelenski a vorbit din perspectiva unei țări care trăiește, de peste trei ani, realitatea unui război în care artileria de precizie, dronele autonome și sistemele de țintire bazate pe algoritmi au trecut din zona experimentală în miezul operațiunilor zilnice.
Potrivit descrierii sale, aceste instrumente nu mai sunt de nișă, ci modelează rezultatul bătăliilor, iar ritmul inovației a creat un decalaj îngrijorător între mijloacele ofensive și capacitatea defensivă.
De aici și urgența: „Avem nevoie de reguli globale – acum – pentru modul în care inteligența artificială poate fi utilizată în arme. Și acest lucru este la fel de urgent ca prevenirea răspândirii armelor nucleare.”
Argumentul central al președintelui ucrainean este că, spre deosebire de armele nucleare sau chimice, sistemele militare bazate pe AI nu presupun materiale controlate, laboratoare ultraperformante ori o industrie colosală. Algoritmii pot fi replicați și distribuiți rapid, iar dronele se pot construi cu echipamente ieftine.
Bariera la intrare scade, costurile cad, răspândirea accelerează. Din această combinație se naște, în viziunea sa, o cursă a înarmării de nouă generație, mai greu de încetinit tocmai pentru că accesul este larg și pragurile tehnologice sunt reduse.
Zelenski a ilustrat fenomenul prin transformarea accelerată a dronelor din aparate modificate artizanal pentru lansarea de grenade în platforme kamikaze capabile să zboare sute de kilometri. În același tablou, el a indicat proliferarea sistemelor de țintire asistate sau semi-autonome și utilizarea inteligenței artificiale pentru procesarea fulgerătoare a imaginilor și datelor tactice.
Rezultatul, spune el, este apariția unei noi competențe letale pe scară largă: „Acum, există zeci de mii de oameni care știu cum să ucidă profesional folosind drone. Oprirea acestui tip de atac este mai dificilă decât oprirea oricărei arme, cuțit sau bombă.”
Dincolo de dimensiunea etică, Zelenski a subliniat miza strategică. Dacă o națiune demonstrează succes cu arme autonome, altele vor încerca să o egaleze sau să o depășească, replicând dinamica secolului XX din domeniul nuclear, dar la un ritm potențial mult mai rapid.
În lipsa unui cadru de reglementare și a „garanțiilor reale de securitate”, a spus el, lumea riscă să intre într-o zonă de impredictibilitate, în care „prietenii și armele” rămân singurele certitudini, iar vechile mecanisme de răspuns la amenințări se dovedesc insuficiente.
Mesajul s-a încheiat cu un avertisment categoric: „Trăim acum cea mai distructivă cursă a înarmării din istoria omenirii – pentru că de data aceasta include inteligența artificială.” Întrebarea pe care a lăsat-o în sala ONU – dacă va mai exista „vreun loc pe Pământ care să fie încă sigur pentru oameni” fără o platformă solidă de securitate internațională, echivalează, în viziunea sa, cu un mandat pentru acțiune rapidă. În termenii lui Zelenski, dilema nu mai este dacă să existe reguli, ci cât de repede pot fi adoptate înainte ca tehnologia să le facă tardive.
