România trebuie să accelereze protecția naturii și adaptarea la schimbările climatice, iar acest imperativ nu mai poate fi amânat. Mesajul vine de la ministra Mediului, Diana Buzoianu, în contextul concluziilor din raportul 2025 al Agenției Europene de Mediu, care confirmă atât progrese la nivelul Uniunii Europene, cât și provocări majore ce apasă asupra mediului.
„Acest raport ne arată, încă o dată, că natura nu mai poate aștepta. România are obligația să accelereze măsurile de refacere a biodiversității, de gestionare sustenabilă a resurselor de apă și de sprijinire a comunităților în fața schimbărilor climatice. Protejarea mediului nu este o cheltuială, ci o investiție în sănătatea oamenilor, în competitivitatea economiei și în siguranța generațiilor viitoare”, a subliniat ministra.
Potrivit acesteia, AEM constată o dublă realitate: deși s-au înregistrat progrese semnificative – scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea calității aerului și creșterea ponderii energiilor regenerabile – presiunea asupra naturii și climei rămâne uriașă.
Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, iar fenomenele extreme, de la secete la inundații și incendii, devin mai frecvente. În paralel, pierderea biodiversității și degradarea ecosistemelor împing la limită capacitatea de reziliență a societăților, în timp ce resursele de apă, solul și habitatele naturale sunt supuse unei presiuni crescânde.
În acest cadru, România are atât rezultate de prezentat, cât și restanțe de recuperat. Buzoianu evidențiază adoptarea unei strategii pe termen lung pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 și actualizarea Planului Național Energie–Mediu la standardele europene.
În marile orașe, extinderea spațiilor verzi – cuantificată prin teledetecție – și îmbunătățirile la colectarea și reciclarea deșeurilor indică un trend pozitiv, parte din efortul de a apropia politicile naționale de obiectivele asumate la nivel european.
Rămân însă provocări consistente: riscul de a nu atinge țintele de reciclare pentru 2025, biodiversitatea aflată sub presiune din cauza agriculturii intensive și a fragmentării habitatelor, precum și vulnerabilitatea resurselor de apă în perioadele de secetă.
La acestea se adaugă nevoia de investiții masive în tehnologii curate, eficiență energetică în clădiri, transport electric și infrastructură modernă, pentru a transforma ambițiile în rezultate măsurabile.
Mesajul central enunțat de ministra Mediului este unul de mobilizare: protecția mediului trebuie înțeleasă ca investiție strategică în sănătate, competitivitate economică și siguranța generațiilor viitoare.
În logica raportului AEM, progresul este posibil, dar numai dacă măsurile sunt accelerate, integrate și susținute financiar. Natura nu mai poate aștepta, iar direcția trasată de autorități reclamă continuitate, rigoare și parteneriat cu societatea pentru a consolida reziliența României în fața schimbărilor climatice.
