Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, afirma in mod oficial ca Guvernul Romaniei a aprobat doua memorandumuri considerate esentiale pentru salvarea unor proiecte de mediu finantate prin PNRR, a anuntat ministrul Sanatatii, Alexandru Rogobete.
Ministrul Mediului explica si ca masurile permit continuarea investitiilor care functioneaza si realocarea responsabila a resurselor catre proiectele ce pot fi finalizate la timp. Rogobete subliniaza ca obiectivul major este dublu: sa nu se piarda niciun euro din PNRR si, simultan, sa nu fie abandonate investitiile deja incepute.
Diana Buzoianu spune ca se pastreaza finantarea pentru retele de apa, pentru impaduriri, pentru instalatii de reciclare si pentru digitalizarea sistemelor de mediu, iar proiectele scoase din PNRR, dar deja pornite, vor continua cu bani din Fondul pentru Mediu, administrat de AFM. In total, sunt vizate initiative in valoare de aproximativ 4,2 miliarde de lei, care pot fi salvate prin acest mecanism.
Ministrul Mediului sustine ca primul memorandum, intitulat „Aprobarea continuarii, suspendarii si denuntarii unor contracte si angajamente legale finantate prin PNRR”, stabileste modul de aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 41/2025.
Documentul delimiteaza clar categoriile de proiecte: cele care continua, cele care se suspenda temporar si cele care se denunta unilateral. Criteriile privesc progresul fizic al lucrarilor si incadrarea in alocarile financiare renegociate cu Comisia Europeana.
Ministrul Mediului spune ca proiectele cu progres real de peste 30% si termen de finalizare pana la 31 august 2026 raman in PNRR. In schimb, initiativele fara avans, fara licitatii lansate sau fara lucrari demarate vor fi denuntate. Pentru alte investitii se vor opera ajustari de valoare sau de calendar, aliniate la noile jaloane si indicatori conveniti cu partenerul european.
Al doilea memorandum, elaborat impreuna cu Administratia Fondului pentru Mediu, prevede preluarea la finantare din Fondul pentru Mediu a proiectelor eliminate din PNRR in urma renegocierii, dar care au deja un progres fizic de pana la 30%. Valoarea cumulata a acestor investitii depaseste patru miliarde de lei.
Ministrul Mediului explica si ca scopul masurii este asigurarea continuitatii interventiilor critice in domeniile apei si deseurilor si protejarea fondurilor deja utilizate de autoritati locale si beneficiari privati.
Prin acest mecanism, AFM va acoperi extinderi de retele de apa si canalizare, colectarea apelor uzate in localitati mici, conectarea gospodariilor vulnerabile la sistemele existente, dezvoltarea centrelor de colectare cu aport voluntar, constructia de insule ecologice digitalizate si instalatii de reciclare, precum si proiecte de management al gunoiului de grajd si al deseurilor agricole compostabile.
Alexandru Rogobete arata ca aceste investitii sunt vitale pentru respectarea obligatiilor Romaniei privind apele uzate si gestionarea deseurilor, in contextul in care tara se afla deja in proceduri de infringement pentru nerespectarea directivelor europene.
Adoptarea memorandumurilor consolideaza coerenta dintre finantarile europene si cele nationale si fixeaza cadrul legal pentru o tranzitie ordonata intre PNRR si Fondul pentru Mediu. Implementarea cadrului financiar se va face in colaborare cu Ministerul Finantelor si Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene.
Ministrul Mediului afirma ca niciun proiect cu impact real pentru cetateni si mediu nu va fi abandonat, cele cu fonduri europene continua, cele fara progres se opresc, iar investitiile utile, dar excluse din PNRR, sunt preluate la finantare nationala.
In aceasta arhitectura, Fondul pentru Mediu dispune de venituri estimate la peste 12 miliarde de lei pana in 2030, provenite din contributii de mediu si din licitatia certificatelor de emisii, resurse ce vor sustine modernizarea verde prin investitii concrete in apa, deseuri, paduri si digitalizare de mediu.
