Romania abordeaza analfabetismul functional cu o serie de masuri sistemice anuntate de Ministrul Educatiei, Daniel David, plecand de la un raport recent care examineaza fenomenul la nivel european, inclusiv Romania, pe intervalul 2020 – anul scolar 2024 – 2025.
Ministrul Educatiei afirma ca documentul indica faptul ca tara noastra a avut, pana acum, o abordare strategica limitata asupra unui fenomen care se contureaza drept risc de securitate nationala. Programe importante precum ROSE, PNRAS, CRED si PNMS au produs rezultate vizibile la scara mica, insa bunele practici identificate cer scalare la nivelul politicilor publice pentru a obtine impact consistent si durabil.
Daniel David afirma ca, incepand cu anul scolar 2025 – 2026, ministerul introduce demersuri pragmatice care ataca direct analfabetismul functional pe intreg lantul educational. In invatamantul primar, sunt prevazute doua ore de educatie remediala pe saptamana, cu patru obiective precise: consolidarea si fixarea competentelor, formarea celor deficitare, antrenamentul pentru performanta si utilizarea competentelor in viata cotidiana.
Ministrul Educatiei afirma si ca asura reflecta o abordare incluziva, centrata pe elev, orientata spre detectarea timpurie a dificultatilor si sprijin personalizat, incluzand consultarea parintilor. In paralel, este lansat un demers de suport pentru cadrele didactice care predau in regim simultan, pentru cresterea eficientei procesului educational in clasele cu structurare complexa.
La nivel gimnazial, 25% din timpul alocat fiecarei discipline va fi utilizat pentru educatie remediala, dupa acelasi model aplicat in primar. Se elaboreaza, de asemenea, mecanisme de sustinere pentru profesorii din invatamantul simultan, astfel incat actul educational sa castige in eficienta si coerenta.
In liceu, tot un sfert din timpul fiecarei discipline va fi dedicat recuperarii si consolidarii, in consonanta cu reforma curriculara in derulare, care tinteste eficientizarea invatarii si reducerea analfabetismului functional.
Ministrul Educatiei subliniaza ca si componenta de evaluare este la randul sau recalibrata. Testarile nationale de la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a vor include itemi care vizeaza utilizarea competentelor in viata de zi cu zi si vor extinde sfera competentelor evaluate.
Aceasta schimbare este menita sa mobilizeze elevi si profesori catre rezultate cu relevanta practica, integrand in predare si testare obiectivul reducerii analfabetismului functional. Complementar, recenta reglementare privind programele „Saptamana verde” si „Scoala altfel” este orientata catre o mai buna alfabetizare functionala, prin exercitarea competentelor in contexte cotidiene.
Ministrul Educatiei explica si ca pentru a intari aceste procese, ministrul a aprobat in septembrie 2025 un proiect finantat din fonduri europene, dedicat in mod specific reducerii analfabetismului functional. Initiativa implica peste 15.000 de elevi si 37.000 de cadre didactice, cu un buget total de peste 200.000.000 lei.
Prin acest efort, se urmareste nu doar sprijinul remedial direct, ci si formarea unui corp de experti capabili sa completeze, suplimentar si complementar, activitatea profesorului de la clasa, un demers de baza la toate nivelurile, in special la varstele mai mici.
Ministrul Educatiei spune ca dincolo de pilotaje reusite, sistemul trebuie sa treaca la scara mare, cu resurse, reguli si instrumente care sa faca din alfabetizarea functionala un obiectiv transversal, masurabil si sustenabil. Scopul declarat este ca aceste masuri, aplicate coerent, sa se traduca in rezultate educationale mai bune si in diminuarea abandonului scolar, cu efecte vizibile intr-un orizont de timp rezonabil.
