Comisia Europeana a aprobat astazi, varianta pe care autoritatile de la Bucuresti o considera finala a Planului National de Redresare si Rezilienta, anunta ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru.
Dragos Pislaru descrie momentul drept o zi importanta pentru dezvoltarea Romaniei, parte a mandatului guvernului condus de prim ministrul Ilie Bolojan si a mandatului sau la fonduri europene. Documentul urmeaza sa fie publicat pe site ul Comisiei in perioada imediat urmatoare, iar urmatorul pas este o aprobare formala in Consiliul ECOFIN din luna noiembrie. Ministrul spune ca pasul politic este unul decisiv pentru calendarul reformelor asumate si investitiilor prioritare protejate.
Dragos Pislaru subliniaza ca etapa inchisa astazi a depasit cu mult sfera tehnica. Revizuirea PNRR a functionat ca o reconstructie strategica menita sa repare un plan transformat intr un portofoliu de proiecte mult supracontractate. El aminteste diferenta dintre alocarile de 28,5 miliarde si volumul contractat ajuns la 47,4 miliarde, precum si intarzierile, problemele din achizitii publice si neclaritatile inclusiv pe componenta de granturi. In viziunea sa, noua varianta este realista, sustenabila, orientata spre rezultate si fezabila pentru a fi implementata pana la termenul de 31 august.
Ministrul explica faptul ca revizuirea a urmarit doua obiective majore. Primul tine de aplicarea articolului 21 din Regulamentul European, dispozitie negociata chiar de el in perioada mandatului de coraportor si negociator sef al Parlamentului European.
Aceasta permite ajustari atunci cand apar circumstante obiective, iar in cazul Romaniei, spune Pislaru, necesitatea a fost mai mult decat evidenta: proiectele au trebuit mutate pentru a putea fi implementate, iar reformele au fost reasezate pentru a asigura realizarea lor efectiva si pentru a ridica ambitia de modernizare.
Al doilea obiectiv tine de simplificarea planului. Ministrul arata ca au fost eliminate jaloanele redundante si au fost clarificati indicatorii, astfel incat monitorizarea sa devina mai clara, iar implementarea mai predictibila. Scopul declarativ este dublu: accelerarea executiei si evitarea blocajelor birocratice care au afectat loturi intregi de proiecte. In aceasta logica, guvernul mizeaza pe o arhitectura mai supla, care sa permita o urmarire mai buna a progresului si o raportare coerenta a rezultatelor.
Contextul financiar apasa suplimentar. Pentru anii 2025 si 2026, cand deficitul bugetar se confrunta cu presiuni ridicate, fondurile PNRR sunt vazute drept un sprijin necesar pentru a reduce apasarea asupra bugetului de stat. Pislaru spune ca revizuirea este gandita pentru a diminua riscul de penalitati cauzate de intarzieri sau de nerezolvarea reformelor, protejand totodata investitiile cu adevarat importante. Mesajul catre public este unul pragmatic: rezultatele trebuie sa fie vizibile pentru cetatenii romani.
Ministrul vorbeste si despre metoda. El descrie ultimele trei luni drept o perioada de munca intensa, dialog constructiv si negocieri dificile cu echipa Comisiei Europene, perioada la capatul careia dosarul a intrat in linie dreapta. Publicarea documentului si aprobarea din ECOFIN sunt borne procedurale, insa adevaratul test ramane implementarea la timp si la standard, astfel incat tara sa valorifice toate fondurile disponibile si sa evite costuri suplimentare pentru buget.
Concluzia lui Dragos Pislaru este clara: Romania trece de la rescriere la executie. PNRR, in forma revizuita, este realist, sustenabil si orientat spre rezultate, cu termene care permit finalizarea pana la 31 august. Urmeaza aprobarea formala in ECOFIN, in noiembrie. Comisia va publica documentul, iar ministerul va transmite link ul catre versiunea finala. Obiectivul declarat ramane reducerea presiunii pe deficit si protejarea investitiilor cu impact direct.
